Câţe s-fac tuti aesti ?

câţe s-fac tuti aesti ? Tru chirolu a agiocurlor olimpiţi di iarnă dizvârtiti Soci, tru Rusia, vârnu nu minduia că, dupu maşi ndauâ dzali, Crimeea, provincia dit Ucraina viţinâ, avea să s-ampartâ di Kiev tra s-li simneadzâ unâ ş-unâ actili cu Moscova, ntraorâ, cu mari harauuâ...

Ună dalgâ di isăchi nă exighisescu ţi s-faţi cu Rusia şi scot tru migdani previziuni. Ama niţi exighiserli şi niţi previziunile nu agiungu ahânda, s-duc largu, vahi maşi cronologic. Cum ţi s-hibâ, faptul că peninsula Crimeea fu a statlui rus până tru 1917 icâ, ma s-vreţ, până tru 1954, nu poati s-hibâ unâ furn’ie ca ma multu un pretextu. Tru chirolu a agiocurlor olimpiţi di iarnă dizvârtiti Soci, tru Rusia, vârnu nu minduia că, dupu maşi ndauâ dzali, Crimeea, provincia dit Ucraina viţinâ, avea să s-ampartâ di Kiev tra s-li simneadzâ unâ ş-unâ actili cu Moscova, ntraorâ, cu mari harauuâ, ca tru unâ ncurunari faptâ Las Vegas.

 

 

Deapoa, atenţia s-aşţâ câtâ China, ti câftari semnili a unei alianţi-şoc anamisa di fosţâl’ii rivali ireductibili dit ascâpitata a lagărlui comunistu. Problema eara, ama, multu ma aproapea, tru Ascâpitata ali Ucraina, iu, nianvârligaţ di amare, ca tru Crimeea, bâneadzâ miliun’i di ruşi, cetăţen’i ucrainen’i, aspâreaţ di orientarea pro-occidentală a capitâlâl’ei Kiev şi cabaia vulnearabil’i la propaganda rusă. Tru zborlu tră alichearea ali Crimeei, liderlu suprem di Kremlin spunea că nu va ampârţarea ali Ucrainâ, ama informaţia ari idyea tin’ie di aver cu tâxearea că ascherili ruse numata şed adunati stog pi sinurlu dit Ascâpitata, aţel cu Ucraina.

 

 

Anaparti di aestu sinur, tru apirita ali Ucraina, avem dininti acţiuni di unâ voli ninstituţională cadealithea criminală, şi di unâ niaxizeari instituţională ţi poati s-hibâ lugursitâ purdari. Mutrindalui istoria a aţilui dit soni cirec di secol, videm că, tru chirolu anda Occidentul, tru minduita a lui democratică, apruche alâxeri ama tru limita a sinurlor existenti tru bitisita a doilui polim mondial, ti Moscova aesti sinuri canda nu au niţi unâ simasie. Harta politică ali Europei s-alâxi cabaia după 1945, işirâ tru videalâ şi chirurâ stati ntredz, ama acâţarâ calea maşi pi aesti sinuri aprucheati. Dit 1989 icâ baş dit 1945, tru Europa chiru un sinur gol, aţel anamisa di aţeali dauâ Ghirmânii şi alti interni furâ alinati tru scara di sinur internaţional. Pi veacl’ili sinuri s-ampârţârâ Cehia şi Slovacia iara Iugoslavia veacl’e s-arupsi tru 5 ripubliţ.

 

 

Naua Iugoslavie s-ampârţâ şi ea tru Muntenegru şi Sârbia iara atomizarea a aluştui spaţiu nu s-bitiseaşti aoa câţe dusi ma largu, dramatic, cu Kosovo, tuti cu tin’iseari maximâ tră veacl’ili sinuri.Fostul spaţiu sovietic părea tra ş-aflâ unâ ampârţari amiabilâ, pi idyiul prinţipiu di tin’iseari a sinurlor existenti, tru 1991, cându Gorbaciov şi Uniunea Sovietică işea la braţ dit istorie. Atumţea, un tinir rus cumândusea unâ parei di mercenari ti alumta tru Transnistria, zona pro-rusă şi criptocomunistă dit Apirita ali Ripublicâ Moldova, contra a autorităţlor dit tinira Ripublică Moldova.

 

 

După 20 an’i, Dmitri Rogozin s-toarnâ pi loclu a crimilor dit tinireaţa ama tru harea di viţe-prim ministru ali Rusie, câlisitu s-l’ea parti la parada militară dit 9 di mai, dzuua ali victorie sovieticâ dit doilu polim mondial, ndreaptâ di secesioniştil’i transnistrean’i tru capitala a lor, Tiraspol. Ma multu di unâ simplă metaforă, aesti averuri istoriţi exighisescu dgheafuraua anamisa di minduita dit Ascapitată şi aţea rusă mutrindalui ligâturli internaţionale, tră limiti şi democraţie. Iara ma s-achicâsim ţi s-faţi şi câţe, vahi va nâ da di mânâ şi unâ dalgâ di previziun’i ti yinitor, acă aeasti va nâ lâhtârseascâ.

 

Armanipsearea: Tascu Lala


www.rri.ro
Publicat: 2014-05-17 18:15:00
Vizualizari: 173
TiparesteTipareste