Agenda armaneasca 2015.12.08

Intrata a mesului andreu aduse dauă mări sărbători ligate di numa di român, misurate aoaţe dzuua di pi 1 andreu, ama şi dzua di nâinte, pi 30 brumar, dzuua a Sâmtului Andrei, care si dzâţe că el îl’i creştină român’il’i cu vinita a lui în Dobrogea, reghiu

 

Un anunţu trâ interacţiunea a noastră ca radio cu ascultâtoril’i a noştri:

RRI, tora şi pi Tumblr

Radi România Internaţional (RRI) are di puţân chiro şi un profil pi Tumbler, platformă di microbloblogging şi site di socializare pi care utilizatoril’i pot sâ posteadzâ conţânutul multimedia in cadrul a unui blog public sau privat şi pot sâ urmăreascâ, sâ veadă, blogurile a altor personae.

Profilul RRI poate s-hibâ accesat la adresa

Https://www.tumblr.com/blog/radioromaniainternational

Raio România Internaţional are ama profiluri şi pi alte reţeale di socializare şi platforme di partajare di conţânuturi: Facebook (tru tute limbile di emisie şi tru dialectul aromân), Twitter (postări in limbile română şi engleză), Google+ (postari în română şi engleză), Flickr, pinterest, linkedIn (postări in română şi engleză), Youtube, Instagram şi SoundCloud (postări în română şi engleză).

******************

Un altu anunţu:

Anunţ concursu “Contemporan cu Brâncuşi: Constantin Antonovici”

Vruţ soţ, vă invităm grim participaţi la un nou concursu cu premii, “Contemporan cu Brâncuşi: Constantin Antonovici”. Easte un concursu dedicat a celebrului sculptor Constantin Brâncuşi şia  unuia di aţel’i mai importanţi discipoli a lui,  Constantin Antonovici (1911–2002), care  avu unâ ngh’ilicită carieră tru Europa şi SUA. Di tuţ artiştil’i care au lucrată cu Brâncuşi, fu singurulu care avu un certificat di recomandare simnat di aţista. Antonovici  absolvi Artile Muşate la Iaşi (1939), apoia are studiată 3 an’i la Academia di Arte Muşate di Viena, după care 2 ani în Tirol. La Paris agiundze tru 1947, iu îl cunoaşte pi Brâncuşi, arada di care lucreadză 4 ani. Di-tru 1953 are activată la subsolul a catedralâl’ei newyorkeză St. John the Divine. Constantin Antonovici are participat la numiroase expoziţii şi are amintată competiţii di sculptură în Canada, Austria, Franţa, Italia, România şi SUA. Di creaţiile a lui clasiţe amplasate tru spaţii publiţe lipseaşte sâ spunim capachea di marmură di pi cripta episcopului William T. Manning, ună cruţe di cheatră de 2 metri pi faţada di vest a Catedralâl’ei St. John the Divine, bustul a fostului preşedinte Dwight Eisenhower aflat la Casa Albă. Motivulu chentral a operâl’ei a lu Antonovici fu bufniţa, a cure l’i-are faptă reprezentări tru diferite spuniri şi ipostaze.

 

Vă invităm să urmăriţ emisiun’ile RRI, siteul www.rri.ro şi profilurile di Facebook, Twitter, Google+, LinkedIn, să răspundiţ corectu, în scris, la întribări şi puteţ s-amintaţ. Concursul va să ţână până pi 15 gh’inar 2016, data poştâl’ei.

 

Marile Premiu va hibă ună excursie di 7 dzâle (6 nopţâ) cu pensiune completă (în perioada 15-30.04.2016) trâ 2 ascultători RRI, tru judeţul Gorj, locul di-tru care apărn’i spri lume Brâncuşi. Amintâtoril’i va viziteadză casa natală a artistului şi multe alte atracţii şi muşuteţ a zonâl’ei, arhiusinda cu Ansamblul monumental „Calea Eroilor” di la Târgu Jiu, omagiu adus a eroilor cădzuţ în Primulu Polim Mondial, proiectat şi construit di Constantin Brâncuşi. Ţeale 4 componente sculpturale, Measa Tăţearil’ei, Aleea a Scamnilor, Poarta Bâşearil’ei şi Coloana fără Bitisită (Coloana Infinită), sunt dispuse pi tut aţeauăşi axă, orientată di la vest spri est, cu ună lundzime di 1275 di metri. Aluştor lâ si adavgă băsearica Sâmţâl’i Apostoli Petru şi Pavel, inaugurată la 7 brumar 1937, la tut aţeauăşi dată cu Poarta Bâşearil’ei.

 

Concursul easte organizat deadun cu Chentrulu di Cercetare, Documentare şi Promovare „Constantin Brâncuşi” Târgu Jiu şi alţâ parteneri locali. Ca di aradă lipseaşte să vă asiguripsiţ pi cont propriu transportul internaţional până în România şi, ma că si vă hibă necesară, viza trâ România. Trâ aţel’i ţi nu amintă Mările Premii va avem premii şi menţiuni în obiecte, oferite di Chentru.

 

Şi tora, întribările:

- Care easte motivulu chentral a operâl’ei a lu Constantin Antonovici?

- Pri-tru ţi fu unic Antonovici di tuţ artiştil’i care au lucrată cu Brâncuşi?

- Cât chiro şi iu are lucrată sculptorulu Constantin Antonovici cu maestru-său?

- Ţi opire celebre a lu Brâncuşi si află tru ansamblul monumental „Calea Eroilor” di la Târgu Jiu?

 

Vă rugăm să nă scriiţ ţi vă feaţe să participaţ la concursu şi, ma multu, căţe ascultaţ emisiun’ile RRI sau nă urmăriţ programile în mediul online.

 

Coordonatile a noastre sunt nialâxite: Radio România Internaţional, str. G-ral Berthelot nr. 60-64, sector 1, Bucureşti, PO Box 111, cod 010165, fax 00.40.21.319.05.62, e-mail: arom@rri.ro Aştiptăm răspunsurile a d(umnil’lor a)vs. până la 15 gh’inar 2016, data poştâl’ei. Amintâtorulu a Marilui Premiu va hibă anunţat curundu după aţea, tra a-şi pregătească excursia în România. Succes! (Alecu Marciuc, Eugen Cojocariu)

************************

 

Intrata a mesului andreu aduse dauă mări sărbători ligate di numa di român, misurate aoaţe dzuua di pi 1 andreu, ama şi dzua di nâinte, pi 30 brumar, dzuua a Sâmtului Andrei, care si dzâţe că el îl’i creştină român’il’i cu vinita a lui în Dobrogea, reghiunea di ţara a li Românie, anamisa di Dunăre şi Amarea Laie, iu are tora şi unâ bâsearică tru spileia iu si dzâţe că are şidzută. Aţea spileie poate s-hibă aşi misurată arada di Columna a lu Traian, di la anulu 113, di Roma pri care easte spusă tru un numir mare di imaghini sculptate în basorelief alumta tru aţeale daua polime a lu Traian cu Decebal, a roman’ilor cu dacil’i. Iara protulu preftu creştin tru Roma fu Sâmtul Petru, a cure frate eara Sâmtul Andrei care vine tru Dachia di creştină laolu ghet, aţel ţi ma amânat fu azvimtu tru polimile daco-romane, purtate di Traian. Si uidiseăste aşi ca data di intrata a mesului andreu, sârbâtoarea naţională a li Românie s-hibâ unâ nângâ alantâ cu dzua a Sâmtului Andrei fratile a Protului preftu creştin di Roma, Sâmtul Petru.

Priste unâ siptâmânâ, pi 7 andreu, si feaţe un altu evenimentu festiv, prima ediţie.

Gala premiilor de excelenţă trâ etnicil’i român’i di-tru comunităţile istoriţe, la Teatrulu Naţional „I. L. Caragiale” di Bucureşti (sala Pictură). Aflat sub patronajulu a preşedintelui a Institutului Cultural Român, evenimentul fu organizat di Institutul Cultural Român, pri-tru Direcţia Români din Afoara Graniţelor şi Limba Română, cu ndrupâmintul a Institutului Eudoxiu Hurmuzachi trâ Românil’i di Pritutţido.

 

 

Demersul vizeadză recunoaştirea personalităţilor şi proiectilor marcante di-tru comunităţile româneşti di dinclo di graniţile a ţarâl’ei, di-tru viţinata a li Românie şi Balcan’i. În cadrul a cheremoniil’ei fură premiate personalităţ culturale, intelectuali di marcă, jurnalişti, tineri implicaţ în mod activ tru mediul asociativ românesc di-tru viţinată, cipite a comunităţilor româneşti din Ucraina, Sârbia, Bulgaria, Ungaria, Republica Moldova, Albania şi Macedonia, lideri di asociaţii româneşti care militeadză trâ respectarea a ndrepturilor a comunităţâilor româneşti din afoara graniţilor a ţarâl’ei, şi agiuută aşi la faţirea ma streasă a ligăturilor anamisa di românil’i di pritutţido. Fu premiată excelenţa tru comunităţile româneşti şi contribuţia a unor personalităţ a  banâl’ei socio-culturale din cadrul a luştor comunităţ la ţânirea a identitatil’ei naţionale, pri-tru promovarea limbâl’ei şi culturâl’ei române tru ţările di reşedinţă.

 

Distincţiile fura stabilite di ună comisie prezidată di acad. Alexandru Surdu, vicepreşedinte a li Academie Română, şi faptă di reputaţ specialisti pi problematica român’ilor di pritutţido: prof. univ. Nicolae Saramandu, Institutulu di Fonetică si Dialectologie „Alexandru Rosetti” a li Academie Română; prof.univ. Manuela Nevaci, cercetător ştiinţific, Institutulu di Fonetică şi Dialectologie „Alexandru Rosetti” a li Academie Romană; dr. Dorin Lozovanu, etnograf în cadrul a li Academie di ştiinţe a li Moldovă, dr. Emil Ţîrcomnicu, cercetător la Institutulu di Etnografie şi Folclor „C. Brăiloiu”; Vlad Cubreacov, jurnalist, expertu pi problematica minoritatilor a român’ilor di-tru spaţiul ex-sovietic şi prof.univ. Radu Baltasiu, directorulu a li Direcţie Români din Afoara Graniţelor şi Limba Română din cadrul ICR.

 

Audio -->

 

 


www.rri.ro
Publicat: 2015-12-10 21:46:00
Vizualizari: 149
TiparesteTipareste