concurs - Bistriţa turistică

concurs - bistriţa turistică U dedicăm aestă ediţie a rubricâl’ei turistice Radio Tour a noului concursu lansat di Radio România Internaţional şi cu numa “Vacanţă în Bistriţa-Năsăud”. Nâ îndriptăm, cara,

U dedicăm aestă ediţie a rubricâl’ei turistice Radio Tour a noului concursu lansat di Radio România Internaţional şi cu numa “Vacanţă în Bistriţa-Năsăud”. Nâ îndriptăm, cara, tru partea nordică a Româniil’ei şi agiundzim într-un judeţ cu potenţial turistic multu mare, cu locuri ahoria, cu atracţii culturale, istorice, naturale di mare valoare.

Ovidiu Teodor Creţu, primarulu a câsâbălui Bistriţa, nâ faţe unâ şcurtă prezentare istorică.

 „Bistriţa fu fondată di coloniştil’i saşi tru secolile XI-XII. Pi baza probilor lingvistiţe, si spune că au vinită di-tru zona Luxemburgului, ama lucrile nu sunt dip clare. Certu easte că tru 1241 un documentu di la ună mănăstire din Luxemburg spune  că politia, câsâbălu Nosa, aşi u avea  numa Bistriţa tu chirolu aţel, fu călcat di tătari, aoaţe muriră 6000 di oamin’i. Easte ună cifră impresionantă trâ anulu 1241. Easte prima atestare documentară a câsâbălui  Bistriţa. Aestua si adră prota ca unâ colonie săsească, si dezvoltă şi aşi si-au dezvoltată şi zânăţâle. Dezvoltarea câsâbălui fu influenţată di faptul că bistriţeanil’i fură dipriună ghine orientaţ di punct di videare istoric. Tru 1330, regele maghiar Ludovic ţel marile purta alumte tru aţistă zonă cu nobilil’i maghiari. Saşil’i bistriţean’i fură di partea ampiratului, care, după ţi u apuitui nobilimea, si revanşă, si pâlti faţă di el’i că lâ deade titlul de câsâbă liber regal, dreptul tra s-ţână panair mare pricum aţel di la Budapesta şi ndreptul tra săş aibă sigiliu şi giudicată proprii.”

Chentrul vecl’iu a câsâbălui aduţe aminte tricutulu mbugat. Aţel ma vecl’iul monumentu istoric di-tru câsâbă easte fosta bâsearică a minorităţâlor, în prezent bâsearică ortodoxă, mutată întră anil’i 1270 – 1280. Apoia, Bâsearica Evanghelică din chentru agiumse un simbol. Ma multu di ahât,  va vă  aflaţ într-un câsâbă cu ună activitate culturală mbugată, după cum aflăm di la managerulu a Chentrului Judeţean trâ Cultură Bistriţa-Năsăud, Gavril Ţărmure.

 „Chentrul judeţean trâ cultură îşi desfăşoară activitatea pi dauă paliere: unâ si ocupă di cultura tradiţională , di cultura rurală în gheneral, şi ună care si ocupâ di cultura urbană. Aşi că, avem un serviciu specializat di cercetare, promovare şi conservare a culturâl’ei tradiţională. Avem ună stagiune di muzică di cameră multu consistentă, avem un program expoziţional la galeria di artă ţea ma importanta a câsâbălui, avem evenimente literare, organizăm festivaluri di mare amploare. În cadrul a stagiunil’ei muzicală permanentă, în completare cu ţi propune Fundaţia Societatea di Concerte, pi care noi u avem fondată la Bistriţa ninte cu 20  an’i, Chentrul Judeţean trâ Cultură organizeadză în varliga di 60 di concerte di muzică di cameră şi ma multu di 15 concerte simfoniţe pi an.”

Unâ di destinaţiile preferate, locurile iu s-agiungă, a turiştilor easte „Amarea di la munte”, că aşi-l’i dzâc numa localniţâl’i Colibiţa, a locului retraptu în munte, pi mardzina unul lac multu mare, iu oaminil’i îşi duc bana tru isihie, şi si ocupă di creaştirea a animalilor şi di agricultură. Aoaţe  zburâm cu Vasile Coruţiu, proprietarulu a pensiunil’ei Fishermans Resort.

 „Him aşezaţ la poalile a Călimanilor, la 40 di km di Bistriţa, la 17 km di Pasul, Loculu di treaţire, Tihuţa, avdzât trâ leghenda lu Dracula şi nâ aflăm într-ună hune superbă, care nâ avantajeadză di punctu di videare geografic şi a climâl’ei. Avem ţel ma curatulu aer din ţară. Conţânutulu di ozon este în concentraţia ţea ma marea. Beneficiem aoaţe, practic, şi di amare, şi di munte, di aţea aform’ie, sloganulu a nostru easte: „Marea di la munte”. Avem 80 di locuri di cazare, restaurantu cu 250 di locuri, cramă, un m’ic chentru SPA, trâ recreaere şi recuperare, ună m’ică sală di fitness. Avem terenuri di sportu în exterior, ambarcaţiuni trâ agrementu pi apă. Organizăm sesiun’i di pescuit, traseie di offroad, trasei di drumeţii, priimnare, cu ghid, spri cipitulu Călimani, aflat la 18 km di noi, cu ună anălţime di 2.000 di metri.  Curundu va să aduţim şi cal’i, tra sâ faţim  echitaţie şi drumeţii cu caleaşca, respectiv cu sania tru chiro di iarnă.”

Preşedintile a Consiliului Judeţean Bistriţa Năsăud, Emil Radu Moldovan, prezintă judeţulu Bistriţa-Năsăud ca avânda un peisaj mirific şi oamin’i multu lucrători.

 „Easte un judeţ di mărime di mese, cu aproximativ 330.000 di locuitori, 62 di unităţ admistrativ teritoriale, un municipiu reşedinţă di judeţ, trei câsâbadz şi 58 di comune. Avem locuri mirifiţe: dauă parcuri naţionale, Parcul Naţional Munţii Rodnei şi Parcul Naţional Munţâl’i Călimani, ţel ma ozonatulu aer din Europa, lucru atestat pri-tru cercetări, în zona lacului Colibiţa, leghendarulu castel Dracula şi zona în care Bram Stoker fu ninte di să scrie romanulu, după care si-are ecranizată şi filmul reghizat di Francis Ford Coppola. Ma diparte, pi Valea Someşului, va să aflăm staţiunea Sângeorz-Băi, cu ape minerale curative, ţi tratează în mod natural şi gh’itripsescu multe lângori interne, stomac, gh’iare, splină şi ună categorie întreagă di alte afecţiuni gastriţe. Nâ alinăm şi agiundzim tru Parcul Naţional Munţii Rodnei.”

            Iar, ma că si vă placă leghendile, ma că si vă placă senzaţiile cama sertile, nu lipseaşte să rataţ ună vizită la Hotel Castel Dracula. Ana Maria Muscar, directorulu a hotelului, spune că aţistua  vru să hibă ună materializare a atmosferâl’ei di-tru celebrulu roman di ficţiune a lu Bram Stoker.

 „Easte ună construcţie multu impunătoare, cu puncte multu analte, cu puncte multu înghios, cu creneluri, cu multă chiatră, multe elemente naturale, cu un design interior multu atrăgător: multu aroşu, multu laiu, dragoni. Avem dauă puncte di mare interes în castelul a nostru. Unulu easte cavoulu a contilui Dracula, iar alantu, mai nou construit, easte tunelul a contilui Dracula. Aestua easte un traseu ma lung, di ndauă dzăţ di metri, care si bitiseaşte în cavoulu a contelui. Di la atmosferă în semiobscuritate, până la muzică multu gravă şi până la programile a noastre, pi care nu are s-li divulgu tora, lipseaşte să arămână ună surpriză, creăm ună experienţă ghine încl’igată trâ aţel’I cu mirachea di senzaţii serte. Noi mata avem ziafeţi tematiţe di Haloween, Balul a Mâgh’istrilor la castel. Suntu evenimente di mare avengură, cu spectacole di teatru di gen, cu jonglerii cu foc. La aţiste evenimente, organizăm multe focuri purificatoare afoară, torţe suedeze, contile cl’eamă turiştil’i să-l’i viziteadză catacombile a hotelului. Tute culmineadză, agiungu tru culme, cu ziafetea Balul a contilui Dracula, până alantă dzuuă ru hârâgh’ie.”

            Vă aştiptăm şi data v’initoare cu ună nauă destinaţie. Până atumţea, cale bună şi chiro muşat!

Autori: Daniel Onea/ Răzvan Emilescu

Armanipsi: Hristu Steriu

 


www.rri.ro
Publicat: 2016-04-22 22:12:00
Vizualizari: 154
TiparesteTipareste