Piaţa produselor lactate

piaţa produselor lactate Cantitatea de lapte brut importat în România în primul trimestru al acestui an a crescut cu 54% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

Cantitatea de lapte brut importat în România în primul trimestru al acestui an a crescut cu 54% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, totalizând 38.120 de tone, potrivit Institutului Naţional de Statistică.  În luna martie, cantitatea de lapte importat s-a majorat cu 62% faţă de martie 2015, până la 12.700 de tone, ceea ce denotă o tendinţă de creştere a importurilor. De pe piaţa internă, în trimestrul I, unităţile procesatoare au colectat o cantitate de lapte de 220 de mii de tone, cu 9% mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului trecut.

 

Preşedintele Federaţiei Crescătorilor de Bovine, Claudiu Frânc: „Având în vedere contextul care a avut loc în Europa după dispariţia cotelor de lapte, la 31 martie 2015, foarte mulţi fermieri din statele cu tradiţie în producerea laptelui şi aici mă refer la Belgia, Olanda, Franţa, Damenarca, au prevăzut creşteri importante ale producţiei interne de lapte.

Luând în vedere contextul în care a avut loc această dispariţie a cotelor şi nu vreau să uităm de embargoul cu Rusia, toate acestea au creat această presiune extraordinar de mare în piaţa laptelui la nivelul întregii Uniuni Europene. Acest lucru s-a rasfrânt foarte mult şi asupra fermierilor români indirect din cauza faptului că în toate aceste state membre crescând şi apărând fenomenul de supraproducţie s-a creat o presiune enormă a producţiei rămase la nivel european care trebuia să debuşeze undeva. Toată această producţie a debuşat în special spre România şi spre ţările cu un sector al laptelui mult mai firav şi mai dezorganizat, ceea ce a dus la scăderea extraordinară a preţului laptelui materie primă la poarta fermei.”

 

Claudiu Frânc a făcut şi nişte previziuni despre ceea ce se va întâmpla pe piaţă: „Această reducere a producţiei de lapte în statele membre sigur se va face prin stimularea fermierilor să nu-şi crească efectivele, ci, din contră, să le reducă. Sub acest aspect va fi abordată această măsură de scădere a producţiei interne în statele membre. O altă măsură care vizează acest sector de lapte este stocarea privată. Se prevede chiar o dublare a cantităţilor care vor intra în stocarea privată. Stocând laptele sub formă de lapte praf degresat, unt, caşcaval ş.a.m.d., sigur că presiunea din piaţă va scădea. Prin acest mecanism sperăm să scadă şi presiunea pe piaţa românească prin reducerea achiziţiei de lapte materie primă din comerţul intracomunitar, pentru că în aceste condiţii automat preţul în ţările respective va creşte, ceea ce ne va permite şi nouă, fermierilor români, să putem să ne vindem laptele la un preţ cât mai aproape de costurile de producţie.”

 

Claudiu Frânc ne-a prezentat şi preţurile practicate pe piaţă: „Dacă în primăvara anului 2014 preţul mediu la poarta fermei în România era undeva în jur de 1 leu şi 25 de bani – 1 leu şi 50 de bani (27 – 33 de eurocenţi), când TVA era 24%, acest preţ a scăzut în aprilie 2015 la poarta fermei undeva la 80 de bani – 1 leu (17 – 22 de eurocenţi), TVA s-a redus la 9%, iar preţul în raft, în magazine, a rămas tot 4 lei şi 50 de bani (1 euro). În momentul de faţă, laptele în România se vinde între 40 de bani şi 1 leu şi 30 de bani (8 – 28 de eurocenţi) pe litru la fermierii foarte mari, deci suntem undeva la un preţ mediu la nivel naţional undeva în jur de 70 – 80 de bani pe litru (15 – 18 eurocenţi), iar preţul în raft este acelaşi. Cineva pe întreg lanţul acesta câştigă în detrimentul fermierului român. Nu este de mirare şi vorbesc tot pe date statistice, la finele anului trecut, 2015, efectivul de vaci din România s-a redus cu 30%, iar pe primele două luni şi jumătate, am mai tăiat 30% din efectiv.”

 

La rândul lui, preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Taurine „Noua Fermă”, Cornel Costeliuc, a explicat că efectivele de animale au scăzut din cauza scumpirii furajelor, dar şi pentru că preţul oferit de procesatori este la jumătate din cât ar fi necesar pentru atenuarea cheltuielilor, în timp ce laptele şi produsele lactate din import sunt mai ieftine. Deşi sprijinul financiar este important pentru asocierile de crescători, încă există o mare reticenţă printre micii fermieri, care de multe ori nu înţeleg legislaţia în domeniu, arată Cornel Costeliuc:

Ceea ce înseamnă o consultanţă tradusă pentru ţăran, care lipseşte. Ne-am dori ca Direcţia Agricolă să fie mai implicată. Lipsesc acele Camere Agricole, care încă nu funcţionează în mediul rural. Trebuie consultanţă pentru a înţelege ţăranul, a înţelege fermierul şi care sunt avantajele unei asocieri, în cadrul unei cooperative, în cadrul unei asociaţii. Or, vedeţi dvs, de atâta vreme, nu am reuşit să avem o Cameră Agricolă solidă, care să poată face consultanţă, să poată da sfatul ţăranului, fermierului, vizavi de ceea ce trebuie să facă mâine.

 

Iar reprezentanţii Ministerului Agriculturii spun că trebuie găsită o soluţie, împreună cu Executivul european, pentru a putea fi acordate subvenţii pentru colectarea laptelui. „Este o criză europeană pe piaţa laptelui, însă în România se simte mult mai puternic din cauza diferenţei de competitivitate între producătorii români şi cei din statele din vest. Preţul la raft este unul dintre cele mai mari din Uniunea Europeană, dar laptele la fermier este foarte ieftin”, afirmă aceiaşi reprezentanţi ai Ministerului Agriculturii.


www.rri.ro
Publicat: 2016-05-31 13:00:00
Vizualizari: 365
TiparesteTipareste