Estimări privind economia României

estimări privind economia româniei De curând, Comisia Europeană a revizuit în urcare cu un punct procentual, la 5,2%, estimările referitoare la creşterea economiei româneşti în acest an, avansul urmând să încetinească la 3,9% în 2017 şi să ajungă la 3,6% în 2018.

De curând, Comisia Europeană a revizuit în urcare cu un punct procentual, la 5,2%, estimările referitoare la creşterea economiei româneşti în acest an, avansul urmând să încetinească la 3,9% în 2017 şi să ajungă la 3,6% în 2018, conform previziunilor economice de toamnă. Aşadar, estimările au fost revizuite în urcare faţă de previziunile din primăvară, când Executivul comunitar estima că economia românească va înregistra un avans de 4,2% în 2016 şi unul de 3,7% în 2017. "Creşterea reală a PIB este în prezent una din cele mai mari din Uniunea Europeană şi este preconizat să rămână robustă în următorii ani, sprijinită de relaxarea fiscală şi majorările de salarii. Inflaţia este de aşteptat să crească pe măsură ce efectele precedentelor reduceri de taxe vor dispărea. Deficitul guvernamental este estimat să crească considerabil din cauza reducerilor de taxe şi majorărilor de salarii în sectorul public", se arată în raportul Comisiei Europene. 


Conform noilor estimări, deficitul public ar urma să crească în 2016 până la 2,8% din PIB, de la 0,8% din PIB în 2015, urmând să continue să se deterioreze până la 3,2% din PIB în 2017 şi să rămână la acest nivel şi în 2018, plecând de la ipoteza că politicile nu se vor modifica. 


"Această prognoză nu ia în calcul noile iniţiative legislative care sunt analizate în prezent de Parlament. Acestea includ o creştere semnificativă a pensiilor, o reducere de 5% a contribuţiilor sociale şi eliminarea a aproximativ 100 de taxe şi impozite. Iniţiativele respective reprezintă principalul risc în jos la adresa prognozei fiscale" avertizează Comisia Europeană. 


Analistul economic Constantin Rudniţchi: "Previziunile sunt corecte, evident nu le putem contrazice, nu avem nici mijloacele. Ne putem doar adapta la realitate şi vedem deja că spre exemplu, în România, cifrele de creştere economică pe trimestrul trei arată o încetinire a creşterii, o scădere sub acest 5%, deci rămâne de văzut dacă nivelul creşterii economice va fi de 5,2% la sfârşitul acestui an. Deocamdată, semnele arată că s-ar putea să fie ceva mai mică această creştere economică, undeva sub 5 procente. În rest, nu avem mari noutăţi în ceea ce priveşte România, avem aceleaşi lucruri pe care deja le ştim, dar e bine poate să le repetăm de fiecare dată pentru a ne intra în cap nu numai nouă, ci şi decidenţilor din zona politică sau a administraţiei. Suntem printre puţinele ţări europene care am înregistrat o creştere a deficitului bugetar, motivele le ştim foarte bine, relaxare fiscală, stimuli salariali, toate aceste lucruri au dus la o creştere a consumului şi la o creştere economică despre care vorbim."


Constantin Rudniţchi spune că nu numai consumul contribuie la creşterea economică a României, ci au început să contribuie şi investiţiile: "Avem şi o veste bună care vine dinspre statistică şi anume faptul că încep investiţiile să aibă o pondere mai mare în această creştere economică, deci e un lucru bun, că poate se mai echilibrează un pic raportul dintre investiţii şi consum în zona de creştere economică. În rest, semnalul de alarmă important este că anul viitor şi în 2018, dacă nu suntem atenţi, şi aici mă refer la guvernanţi, dacă nu sunt atenţi la bugetul de stat e foarte posibil să depăşim acel 3% din Produsul Intern Brut cerut de Tratatul de la Maastricht. Nu e de loc un semnal bun pentru că, încă o dată, toată lumea în Europa vorbeşte despre consolidare bugetară, despre scăderea deficitului bugetar. România din acest punct de vedere este pe o tendinţă inversă şi nu e cel mai bun lucru, dincolo de angajamentele noastre europene care privesc exact încadrarea în acest prag, ci şi pentru semnalul transmis investitorilor care sigur că înţeleg că economia românească poate să devieze de la anumite trasee. Pe termen scurt, pare în regulă, pentru că avem creştere economică şi consum, dar cei mai mulţi privesc pe termen mediu şi lung şi atunci acest lucru e evident că poate să aducă deraieri ale economiei româneşti şi sigur nimeni nu se bucură pentru un astfel de lucru. Mai degrabă ar trebui să mergem pe o tendinţă conservatoare, să păstrăm echilibrele macroeconomice pentru ca să se înceapă să se culeagă roadele la nivelul investiţiilor şi la nivelul cetăţenilor, adică să vadă şi cetăţenii sau salariaţii, dacă vreţi, şi nu numai ei, ci şi pensionarii, roadele acestei creşteri economice în viaţa de zi cu zi."


În ceea ce priveşte inflaţia, Comisia Europeană estimează că aceasta va ajunge la minus 1% în 2016, faţă de minus 0,4% cât estima în primăvară. În schimb, prognoza de inflaţie pentru 2017 a Comisiei Europene a fost revizuită semnificativ în sus până la 1,8%, de la minus 0,6% în primăvară, Executivul comunitar apreciind că presiunile inflaţioniste se acumulează ca urmare a dispariţiei efectelor precedentelor reduceri de taxe, a cererii interne solide şi a creşterii salariilor. În consecinţă, în 2018 inflaţia medie anuală în România ar urma să ajungă la 2,9%, faţă de 2,5% cât aprecia în primăvară. Să notăm şi că FMI estimează pentru România o creştere economică de 5% în acest an, urmată de o încetinire până la 3,8% în 2017. Iar Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare estimează o creştere de 4,8% pentru acest an şi de 3,7% pentru 2017.



www.rri.ro
Publicat: 2016-11-29 09:30:00
Vizualizari: 334
TiparesteTipareste