Agenda armaneasca

agenda armaneasca Societatea di Culturâ Macedo-Română, iu Nicolae Şerban Tanaşoca eara membru, prim-vicepreşedinte a societatil’ei, pitreaţe un comunicat trâ hâbarea laie că muri Nicolae Şerban Tanaşoca. Alidzem di aestu comunicat: “Membril’i a Soc

Societatea di Cultură Macedo-Română, iu Nicolae Şerban Tanaşoca eara membru, prim-vicepreşedinte a societatil’ei, pitreaţe un comunicat trâ hâbarea laie că muri Nicolae Şerban Tanaşoca. Alidzem di aestu comunicat:

“Membril’i a Societatil’ei di Cultură Macedo-Română, întruniţ în şedinţa adunaril’ei ghenerală,  aflară cu tristeţe hâbarea  treaţiril’ei tru lumea alantâ a prim-vicepreşedintelui a li Societate, prof.univ.dr. Nicolae Şerban TANAŞOCA.

Personalitate marcantă a banâl’ei ştiinţifică românească, director a Institutului di Studii Sud-Est Europeane a Academiilei Română, Nicolae Şerban Tanaşoca îşi dedicăă bana şi activitatea istoril’ei a român’ilor nordu şi sud-dunărean’i.

Societatea de Cultură Macedo-Română deplândze marea cheardire.

Dumnidză să-l facă arihate!” (bitisim alidzearea)

 

 

În data di 7 apriliu 2017, tricu tru eta alantă istoriculu şi filologulu român Nicolae Şerban Tanaşoca., erudit specialistu în filologie clasică, în studiul a civilizaţil’ei bizantină şi a culturilor din Balcan’i.

 

Născut la 3 octombrie 1941, dintr-ună familie di aromân’i, profesorulu Tanaşoca, tra s-repetămformularea di-tru comunicatulu a Socetatil’ei di Cultura Macedo-Română,  şi-are dedicată bana a studiului a filologhiil’eei clasică, a civilizaţil’ei bizantină şi a culturilor din Balcani. El fu directorulu a Institutului di Studii Sud-Estu Europeane a Academiilei Română, for care editeadză ună revistă di prestigiu european.

În calitate di membru colaborator a Comisil’ei Patristică a Patriarhiilei Romană, agiutăă la buna desfăşurare a proiectului di traduţiri din opera Sâmţâlor Părinţâ.

 

Pi nângă studii şi traduţeri din cultura bizantină, Nicolae-Şerban Tanaşoca si preocupăă di istoria modernă a Româniilei.

Unâ di ultimele a lui apariţii publiţe fu la solemnitatea dedicată a împliniril’ei a unui secol şi giumitate di la adoptarea Constituţil’ei di-tru 1866, găzduită di Academia di Studii Economiţe.

Să lom niscânte date dintr-un interviu cu profesorulu Nicolae Şerban Tanașoca realizat de Georgeta Pop tru 2002 trâ Arhiva de istorie orală a Memorialului Sighet,  înhiinţat tru 1993. Nicolae Şerban Tanaşoca bitisi facultatea tru 1964, ama nu putu sâ hibâ ţânut la catedră din motive di orighine socială. Atumţea fu propus la proaspit înhiinţatulu Institut di Studii Sud-Est Europene, ţi eara înhiinţat di un an ninte, tru 1963 la Bucureşti. Fu  acceptat ca cercetător stagiar.

 

Tru institut si pregăti trâ unâ carieră di bizantinistu, si acâţă să înveaţă limba neogreacă cu un profesor. Doctoratulu tru 1979, lu obţânu cu unâ teză dispre influenţa latină în vocabularulu grăţescu bizantin, la Facultatea di Filologhie Clasică.

Doctorulu tru matematică Alexandru Gica, di la Suţata di culturâ armâneascâ, di Bucureşti, faţe unâ treaţire în revistă, pi puncte, a lucrului ţi lu feaţe marile dispărut. Alidzem:

“Tsi adră Nicolae Şerban Tanaşoca ti armânj:

 

-          Xanatipusi cartea alu Yeoryi Murnu ti isturia veaclj a armânjlor (cartea alu Murnu ishi tu 1913;  editsia Tanashoca – multu adăvgată cu xitaxeri tsi s-featsiră dupâ tsi Murnu angrăpsi cartea a lui – ishi tu anlu 1984)

 

-          Tipusi tuti fântânili ti armânj tu angrăpserili bizantini (multi di eali eara cunuscuti ama niscânti nu eara cunuscuti ici tu dunjeaua armânească)

 

-          Tu 1994 adră apridutsearea tu limba română a cartiljei “Chestiunea armânească” alu Max Demeter Peyfuss, unâ ditu nai ma bunili cărtsâ ti armânj

 

-          Angrăpsi ma multi studii tră mărilji anvitsats armânj: V. Papacostea, T. Capidan, Y. Murnu (Tanaşoca tipusi shi niscănti cărtsa ditu 1913 alu Murnu tsi suntu malmă tră isturia armânească). Tră nunlu a lui, Vicor Papacostea, adră carti ahoryea.

 

-          Tu 2012 scoasi tu padi unâ carti tsi s-avea chirută. Easti zborlu di documentili ti armânj tu eta 19, adunati di Victor Papacostea shi Mihail Regleanu. Tanaşoca află manuscrislu sh-lu tipusi.

 

-          Tu chirolu ditu soni lucră la tipusearea a corespondentsăljei anamisa di Apostol Margarit shi Ioan Carageani. Cartea easti etima shi amu nădia va s-hibâ tipusită.

 

Avem adză isturii angrăpsiti a armânjlor shi ti furnjia câ Tanaşoca adră multu lucru.”,

dzâse Alexandru Gica.

 

**************************

Un pânâgh’ir a cartil’ei si ţâne tru cathe priumveară, mesulu apriir, la Scopia. Goran Puşuticulu, di la Unia trâ culturâ a armân’ilor dit Machnidune, UCAM, nâ informeadzâ tru un email ligat di aestâ manifestare di sipt`m`na ţki tricu (3-9 aprier), alidzem:

 

“La Panayirlu internatsional a cartiljei tsi stamana aesta pana Dumanica s-tsani Scopia, tu RM, cata cum easti canascut lucru, shi Unia ti cultura-a Armanjlor dit Machidunii ari ahorghea shtandu cu cartsa ti Armanjlji. Cartsalu suntu di tuti dumenili, pi  armaneaşte, machiduneaste, angleaste, frantseaste, bilingvi ica trilingvi.

La cafi editsii UCAM prezenteadza nali cartsa dinintea-a publicaljei. Anlu aestu la shtandul ali UCAM suntu aesti nali publicatsii

 

1. Aromancite. Istorija. Jazok. Kultura. (Armanjlji. Isturii. Limba. Cultura). Easti zborlu ti cartea publicata Pariz shi coordonator eara Neagu Giuvara. Pi limba machiduneasca di Dina Cuvata.

   2.Aromanski studii di Valeriu Papahagi. (Studii Armaneshsta di V. Papahagi). Ari alti studii di-atseali tsi fura bagati di Stanila. Suntu studii tsi al D.Cuvata lj-li deadi, tu-anlu 1987, Marian Papahagi di Cluj. Tradutsiri pi machiduneashti di D.C.

   3."La stashonea di Scopia" di Dina Cuvata. Ari ma multi adutseri-aminti shi cumats di proza shcurta.

   4.Numirlu 1 (60) di revista "Grailu Armanescu" dedicat ti 65 di-anji di bana shi 25 di-anji di membru la Sutsata-a Scriitorlor a Machiduniiljei al Dina Cuvata.”

Simneadză:

“Cu tinjii,

G. Pushuticlu”


www.rri.ro
Publicat: 2017-04-11 20:40:00
Vizualizari: 227
TiparesteTipareste