Agenda aromână

 agenda aromână Arhiusim cu sportul-vâsil’e, fotbalul, tru care vâsil’e, cându eara giucător, eara Gheorghe Hagi. Tora easte antrenor, şi giucător-fotbalistu easte hil’ilu a lui, Ianis Hagi. Gheorghe Hagi, care Incl’ise pi 5 şcurtu 53 di an’i, fu un idol trâ tineret/tra

Arhiusim cu sportul-vâsil’e, fotbalul, tru care vâsil’e, cându eara giucător, eara Gheorghe Hagi. Tora easte antrenor, şi giucător-fotbalistu easte hil’ilu a lui, Ianis Hagi.

Gheorghe Hagi, care Incl’ise pi 5 şcurtu 53 di an’i, fu un idol trâ tineret/tra tinerame atumţea cându eara giucător tru echipa naţională di fotbal a li Românie. Ma sâ eara ficior, marea handbalistă Cristina Neagu vrea s-u loa iurneca a lu Hagi, şi vrea s-eara şi ea fotbalistu. Cu tute aeste, ea, di mare admiraţie trâ Hagi şi sportul tru care si gioacă balonea cu ciciorulu, ea si lansă cu tută putearea tru sportul a balonil’ei cu mâna, handbalul.

Trâ dzuua di 5 februarie, dzuua di naştire a lu Gheorghe Hagi, Cristina Neagu îl’I oară şi dzâţe: “Earam m’ică atumţea cându tine u ciuduseai lumea a fotbalului  -  aduţim aminte că marea hadbalistă Cristina Neagu easte faptă tru anulu 1988, faţă di 1965, c`ndu easte faptu Gheoghe Hagi - … Cristina Neagu dâţe: “Earam m’ică atumţea cându tine u ciuduseai lumea a fotbalui cu talentul, viziunea şi pidimolu cu mare harauă di-tru gioculu a tău şi a Naţionalâl’ei a noastră. Puţân’I ştiu – spune Crstina Neagu  -  ca tru chirolu aţel earam dipriună şi nilipsită di-tru peluza a stadionului Ghencea şi nu chiream niţeun ocazie să intru tru gioculu a ficiorilor di cartier.

Atunci, printre noi, erai cel mai iubit! Eşti un idol şi ună legendă şi aşi va rămân’i! […] Ţâ or tot binele din lume, sănătate şi forţa tra să poţ sâ scoţ în cap tute ţi li ai în cap şi tru inimă ! “  Bitisim alidzearea.

            Tra să videm care easte handbalista Crstina Georgiana Neagu, născută tru 1988, adica are tora 30 di an’I, pi care a l’i mplinească di toamnă, va să spunim că Federaţia Internaţională di Handbal Il’I deade di treie ori, tru 2010, 20115 şi 2016, premiul di cama bunlu giucător din lume tru aţel an. Poate şi di la numa Georgiana, adică unâ cu numa a lu Gherghe Hagi, minduim noi că vru ea să agiungă unâ mare sportivă, aşi cum eara fotbalistul Gheoghe Hagi, ca idolul a l’ei şi a soţâlor a l’ei di unâ vârstă, ună ilichie cu ea.

11111111111

 

Tru unâ catre la care si minduiaşte s-u scrie şi lucreadzâ la ea, Gheorghe Hagi nâ spune pi litere, ţi va sâ dzâcâ numa “Hagi”, care easte sinonimă cu performanţa. Cu zboara româneşti el dâzţe H de la “harnic” (lucrator, huzmici), A înseamnă ambiţie, G înseamnă generos, cuvârdă, care da şi la altu, care nu easte scl’inciu, I de la iute (aghlighur, om ţi gioacă foitbal şi faţe iţe lucru aghon’ia).

            Cu dauă dzâle ninte sâ împlinească 53 di an’i, el dzâse: "Harnic înseamnă să ai ună carieră, dedicaţie, sacrificiu... Ambiţie înseamnă să ai titluri şi eu am, amintaiu tru bană. Generos di aform’ia că fui lider şi cred că aşi hiţ simfun’i să mi caracterizaţ, că totâna am dată şi colegil’i a mei ştiu toţ aesta. Him iute/om ţi si mină şi faţe lucru aghon’ea; cred că aghun’usit, aghlighur, tru iţe lucru!

 

Şi în cap, şi în cicioare: fui 100% şi aaoaţe (n.red. – spune cu mâna câtră cap) şi la cicioare 100%, de aţea fui bun. Iar tora vâ spun secretulu. Aoaţe eate minte, aoaţe easte multă minte (n.red. – şi spune diz nou cu mâna cătră cap)".

 

Fostul mare decar (cu numirulu 10 pi tricou) a primâl’ei reprezentativă a li Românie  completăă: "Hagi easte adrat di putearea şi pidimolu a lui cu vreare tru lucru. Aestă fu mira a mea, eu m’i-am adărată. M’i le asum şi va-m’i li asum totâna cându va hibă. Cred că am faptă foarte multe lucre bune, în toată istoria mea.

 

[...] Mi-am născută să amintu, nu mi-am născută să existu. Nu mi născui ţel mai bunulu, că aşi am devenită, pri-tru pidimo şi sacrificiu".

 

 

"Vâsil’elu a nostru di fotbal" scrie, aşi îşi li treaţe nopţâle. Scrie pagină după pagină despre fotbal! […]

"Eu, noaptea, stau şi scriu. Eu nu am computer, eu scriu totul. Compun, esc vizionar.

[…]

Aşa am scrisă şi conceptul tehnic, easte ţiva ţe nu are faptă niţeun om în România. […]

Am creată ună strateghie, ună filosofie, sisteme şi tipuri de giucători, am creată şi metodică. Toate, eu!", bitisi omulu a cure numă se confundă cu Generaţia de Aur/de malămă, echipă ţe are faptă ca sute de m’il’e de oameni să iasă pe strădz, în toată ţara, tra să celebreadză victoriile de la turneele finale, succese ţi ază sunt imposibil de atins/ ica trâ obţânire.

1111111111111111111111111

 

                        Aduţim aminte ună hâbare laie, aşi cum ştiţ, şi cum şi v` u spusim. La bitisita a meslului ţi tricu, pi 27 gh’inar muri Katharina Barba. Ea fu adusă tru România di s-adună iara trâ bana di daima cu nicuchirulu a l’ei cu Vasile Barba. Katharina Barba fu ngrupată aualtari, sâmbătă 3 di mesulu şcurtu.

            Si cade sâ spunim zboarâle di paragorisire pitricute, atumţea cându loară hâbarea că muri Katharina Barba, di Iana Mihailova di la Radiotelevizia di Scopia, di la redacţia armânească. Ea faţe un muşat şi împlin di tim’ie necrolog trâ marea dispărută:

Alidzem:

“Tinjisits Armanj!

Cu mari jali u apruchem habarea ca pi 21 di yianar s-asteasi bana ali d-na Catharina Barba dit Ghermanii, nicuchirã a marli patriot Armãn Vasile Barba. Profesor doctor Catharina Barba easti faptã pi 21 di yianar anlu 1927 shi muri pi dzua di neashtirea, pi ilichii di 91 di an. Numa a ljei va-s armãnã tu istoria armãneascã ma shi tu memoria a Armãnamiljei, ca persoanã, cari sh-pi ninga atsea tsi eara Ghermanã, di tinjii cãtrã nicuchirlu a ljei d-ul Vasile Barba u anvitsã limba armãneascã, shi cu harau shi pirifanilji zbura ti atsea cum u tinjisea socurlu shi soacra shi cum ea la turna cu idghea tinjii cari u anvitsã di cãndu intrã tu casã armãneascã.  Sustsãnirea tsi u didea d-na Catharina Barba, a nicuchirlui a ljei Vasile Barba eara cu valoari shi importantsã fãrã mardzina, ca tu alumtãrli a cafi unui di noi, multu importantã easti s-avem sustsãniri di anoshtsã nai ma vruts, atselji cari na suntu nai ma aproapea. Ashi d-na Catharina Barba, pute nu lu alãsã d-nul Vasile Barba tu activitãtsli shi evenmentili armãneshtsã, ma totna s-dutsea cu el shi lji agiuta tu organizari a evenmentilor. […]  Deadi mari agiutor ti organizari a congresilor armãneshtsã, shi pi limba ghermaneascã li tradusi tuti cãrtsã cari ULCA li pitritsea pãnã la organizatsiili europeani shi internatsionali […] Cu a ljei tinjisit purtatic, mash ti amintaticlu armãnescu, li dishclidea ushili a organizatsiilor europeani shi adra contacti cu oaminj di shtintsã shi politiciari dit Ghermanii.

Partitsipã la tuti Congresi internatsionali ti limba shi cultura Armãneascã, shi atsea: Manhaim anlu 1985 shi Fraiburg tu anjlji 1988, 1993, 1996 shi 1999, […]

Agiutăă “shi finansial trâ editari cãrtsã pi limba armãneascã, anamisa di cari easti shi cartea "Dghivãsim, angrãpsim, armãneashti zburãm" di autoarili Iana Mihailova shi Maria Nicolova, carti cari eara angãpsitã dupu programa ti anvitsari a limbãljei armãneascã la Facultatea ti filologhii di Scopia.

 

[…]

DUMIDZA S-U LJEARTA! Loclu s-lji hiba lishor!

Prugurii pana la familia a ljei!” dzâse Iana Mihailova.


www.rri.ro
Publicat: 2018-02-09 22:21:00
Vizualizari: 61
TiparesteTipareste