Vizualizari: 4347
Tipareste
În producţia de avioane, România are o tradiţie de peste o sută de ani. Încă înainte de primul război mondial, inginerul român Aurel Vlaicu a propus mai multe prototipuri de aparate de zbor.În producţia de avioane, România are o tradiţie de peste o sută de ani. Încă înainte de primul război mondial, inginerul român Aurel Vlaicu a propus mai multe prototipuri de aparate de zbor. Cu unul dintre ele a reuşit chiar să se impună într-un concurs internaţional de top, la Aspern, în Austria, la care a luat parte şi liderul, de la acea vreme, al aviaţiei franceze, renumitul Roland Garros.
Tot înainte de primul război mondial, un al pionier al aviaţiei, românul Henri Coandă, construia primul aparat de zbor fără elice. Modelul de avion creat de Coandă a stat apoi la baza aparatelor cu reacţie care domină şi astăzi navigaţia aeriană.
În 1925 a fost fondată, la Braşov, prima uzină românească de producţie de avioane, numită "Industria Aeronautică Română", sau IAR, cunoscută şi sub numele "Întreprinderea Aeronautică Română". Prima serie de aparate de zbor a fost finalizată în 1928, pe baza unor licenţe franceze.
Primul avion purtând denumirea IAR a ieşit pe porţile uzinei în anul 1930. Era prototipul unui avion de vânătoare, realizat după proiectul inginerului român Elie Carafoli în colaborare cu inginerul francez Lucien Virnoux. Formula constructivă adoptată, precum şi calităţile sale de zbor îl plasau, la acea vreme, printre cele mai bune avioane din lume din categoria respectivă.
S-a trecut apoi, cu noi modele, la producţia în serie. Uzina din Braşov a devenit una dintre cele mai apreciate din Europa. Sfârşitul celui de-al doilea război mondial a pus însă capăt aventurii industriale de la Braşov, iar uzina s-a transformat în fabrică de tractoare.
Abia în anii '60, autorităţile au decis reluarea producţiei de avioane în zona Braşovului, mai exact în oraşul Ghimbav, dar fără a reveni la anvergura anterioară.
După anii '90, la Ghimbav s-au produs elicopterele IAR 330 Puma şi IAR 316B Alouette, sub licenţă franceză Sud Aviation, firmă devenită ulterior Aerospaţiale, apoi Eurocopter, în prezent Airbus Helicopters. Fabrica de lângă Braşov a încetat ulterior, producţia de aparate de zbor, axându‑se pe întreţinerea si modernizarea elicopterelor militare. Platforma Ghimbav a rămas însă un reper de top în industria aeronautică europeană, iar actorii majori de pe piaţa mondială s-au arătat din ce în ce mai interesaţi de capacităţile de producţie de acolo.
Recent, o delegaţie franco-română de înalt nivel a vizitat platforma Ghimbav, având în vedere, printre altele, revitalizarea cooperării cu societatea europeană Airbus. În urma vizitei, Michelle Ramis, ambasadoarea Franţei în România, a declarat: "Această platformă, care este rezultatul a 46 de ani de cooperare între Airbus şi România, arată că putem construi împreună capacităţi industriale puternice, care să se impună în lume, pentru că vedem că elicoptere ale multor armate din lume vin aici pentru a se reconfigura, pentru a se readuce la zi".
În domeniul militar, autorităţile române au arătat însă, în ultima vreme, o mai mare aplecare spre achiziţii militare pe filiera americană, fapt care a nemulţumit întrucâtva managerii europeni. Serge Durand, directorul general al firmei Airbus Helicopters România, punctează: "Airbus este în ţara dumneavoastră de mult timp şi vrem să rămânem aici pentru încă mult timp, dar vrem să fim consultaţi, vrem licitaţii transparente, vrem ca, în vederea achiziţiilor militare viitoare, să fie consultată şi Airbus, ca şi companie, pentru că avem multe produse de înalt nivel şi credem cu adevărat că putem răspunde nevoilor ţării".
Tipareste