Protili evenimenti a stamanal’ei ţi tricu

protili evenimenti a stamanal’ei ţi tricu Proiecti strateghiti di dezvoltari ali Românie; Urminii economiti ali Comisie Europeana; Fonduri europeani tra România; Regulamentul General mutrindalui Protecţia a Datilor Personale - tru lucru

Proiecti strateghiti di dezvoltari ali Românie

Trei autostrădz, un complexu medical universitar pi una suprafaţă di 300 di ictari tru Capitală şi 15 di spitale CFR, chivirnisiti di Ministerul a Transporturlor, modernizate - suntu investiţii strateghiti pi cari guvernul di Bucureşti va li adara tru parteneriat public-privat. Ia masi ndaua detalii la capitolul ‘autostrădz’! Prota va s-lega casabadzl’i Ploieşti, dit sudlu a vasiliil’ei, di Râşnov, dit tentru. Tru apirita ali Românie, una alta va s-asiguripseasca ligătura anamisa di Târgu Neamţ, Iaşi şi Ungheni, dit Republica Moldova, iar tru sud – anamisa di Bucureşti, Craiova, Drobeta-Turnu Severin şi Lugoj. Marţa, vicepremierlu Viorel Ştefan spusi că autostrada dit apirita, tru lundzimi di 100 di km, va s-aiba si una apunti pisti arâulu Prut, cari va u leaga cu infrastructura rutieră dit Republica Moldova majoritar românofonă vitină, chiro tru cari autostrada a Sudlui va s-agiuta cabaia la dezvoltarea a turismului. Ia ti spusi Viorel Ştefan: “Autostrada a Sudlui, tru lundzimi di 550 di km, easti un proiectu importantu tra mulţa investitori cari au ahurhita investiţii mari tru zonă şi mă spun prota s-prota ti Craiova, ama şi alanti zone limitrofe. S-nu agarsim că aestă autostradă va s-agiuta la creaştirea a potenţialui turistic tru Defileulu a Dunăl’ei. Ma multu, va s-asiguripseasca ligătura cu Sarbia, vargaria, ama şi cu Coridorlu IV Paneuropean la Lugoj.” Tra s-da sila la nascanti ahtari proiecte di anvergură, Executivlu alaxi, gioi, pacheta di nomuri mutrindalui achiziţiile publiti, ase câ procedura di atribuire a unui contract s-hibă simplificată. Un critic vartos a coaliţiil’ei la puteari PSD-ALDI, prezidentul di dreapta a vasiliil’ei Klaus Iohannis nu vru s-lasa s-treaca una stămână fără s-cutugursească, diznau, Executivlu, di s-aleapsi, aesta oara, ca temă “autostrădzli”: “Nafoara di hărţa buiusiti şi planuri museati, lumea mutreasti şi la rezultate. A deapoa atel’i 15 di kilometri di autostradă daţ tra ufiliseari tru anlu dit soni şi giumitati, nsimneadză ridicol di puţan. Dovada a ixichil’ei di axizeari şi di ascumbuseari anvarliga a unui obiectiv naţional esenţial.” Nascanta comentatori aduc aminti, tru context, că ahtari şantiere nu s-baga pi cicioari aza, mani, ama şi că ahtari proiecte di anvergură lipseasti s-hiba transpartiniti. 

 

 

Urminii economiti ali Comisie Europeana

Comisia Europeană cafta ali Românie s-corecteadza ntraoara abaterile bugetari şi fati timbihi că, ma s-hibă di autorităţli di Bucureşti nu va s-l’ia meatri, va s-da sila a procedurlor di avigl’eari. Tru urminiili spetifiti ti cafi una vasilie tra 2018 easti spusa si atea că piricl’iul di ftuhie şi di excluziune sutială easti multu mari tru România. Di altă parti, Comisia publica şi raportul di convergenţă tru cari spuni că Bucureştiul tin’iseasti masi dauă dit citeriile di aderari la moneda unică europeană. Aesti documente nu al’i gailipseasti membril’i a Guvernului. Prezidentul a Senatlui şi ali ALDI, Călin Popescu Tăriceanu, mindueasti că Executivlu şi societatea tru ansamblu suntu axi tra să-şi ndreaga problemele fără candaseri urminii: “Aesti rapoarti anuale ti li fati Comisia Europeană, ti impactu au tru alti vasiliii? Tru România, când iasi raportul CE easti ca atumtea cându Dumnindzalu dipusi pi loc şi na baga noi, muritorl’i di arada, dinintea a unei catastisi dit cari nu mata avem altă işeari câ masi tra s-hm simfun’i cu atea ti spuni Dumnidzalu.” Di alantă parti, prezidentul PNL, di opoziţie, Ludovic Orban, lugurseasti că guvernul PSD-ALDI alaxi România tru oaia lae ali Uniuni Europeana.

 

 

Fonduri europeani tra România

Comisarlu european tra politică regională, Corina Creţu, eara vinita tru România. Ea nu li tradzi di mânică autorităţile centrale ica locale: easti ananghi di gaeret niacumtinati atea turlie tra s-da sila ti absorbţia di fonduri europene şi s-n’icsureadza cât ari cabilea riscul ra s-cheara paradz comunitari. Tru vizită di Bacău, tru apirita a vasiliil’ei, Corina Creţu s-aduna cu atel’i 39 di primari ai municipiilor reşedinţă di judeţ dit România cari aproachi direct fonduri europene tra dezvoltari: al’I calisi s-pitreacă Bruxelles proiecte di calitate. Tru un comunicat dat tru steari nintea ali vizita, comisarlu tra politică regională cundil’ea că un miliard s-cama di euro va s-hiba investiţ tru dezvoltarea urbană dit România, a deapoa Executivlu comunitar easti ndreptu s-da agiutorlu ti easti ananghi tra autorităţli române atea ca aesti resurse s-hiba ufilisiti cât cama ghini şi cât cama ayon’ea.

 

 

  

Regulamentul General mutrindalui Protecţia a Datilor Personale - tru lucru

European’il’i, dimi şi român’il’i, aprucheara, tu aesta bitisita di stămână, una habari bună: tru 25 di mai intra tru lucru, la nivelu ali Uniuni, Regulamentul General mutrindalui Protecţia a Datilor Personale. La tuti companiili dit UE va la si baga idyiul manucl’iu di norme mastricte, prit cari oamin’il’I va s-poata sa s-harseasca di ma multu control tra datili isisi cu caracter personal, chiro tru cari companiile va sa s-harseasca di condiţii di concurenţă isa. "Suntu datili a dumnil’ilor a voastri, priloaţ controlu" - easti principiul di la cari nchiseasti. Ase, ti paradigma, cându ancupăraţ tiva online, atel ti vindi lipseasti s-aduna masi datili ananghisiti tra tin’isearea a contractului şi s-la aşteargă atumtea cându numata ari ananghi di eale. Companiile cari nu va s-tin’isească naulu Regulamentu va s-pălteasca amendza di până la 10 di miliun’I di euro ica 2% dit tifra di afaceri globală anuală tra călcări mutrindalui protecţia a datilor, respectiv di până la 20 miliun’i di euro ica 4% dit tifra di emburlachi globală anuală tra călcărli a printipiilor di thimel’iu mutrindalui prilucrarea a datilor.

 

 

Autor: Roxana Vasile

Armanipsearea: Tascu Lala

 

 

 


www.rri.ro
Publicat: 2018-05-26 17:38:00
Vizualizari: 291
TiparesteTipareste