Sighişoara

sighişoara Ne îndreptăm azi spre străduţele înguste ale unei cetăţi transilvănene, ridicată în secolul al XII-lea. Sighişoara a mai fost denumită şi "Perla Transilvaniei"

Ne îndreptăm azi spre străduţele înguste ale unei cetăţi transilvănene, ridicată în secolul al XII-lea. Sighişoara a mai fost denumită şi "Perla Transilvaniei". Prima atestare documentară a acesteia este din 1280, însă există dovezi că zona a fost locuită de 4.000 de ani. Aşezată în centrul României, este gazda zecilor de mii de turişti care îi calcă pragul în fiecare an.


În România există aproximativ 250 de cetăţi şi biserici fortificate. Cetatea Sighişoarei sau Schasburg a fost inclusă încă din 1999 în Patrimoniul Mondial UNESCO, fiind una dintre puţinele cetăţi locuite din Europa şi o atracţie pentru turiştii străini care vizitează România. Aflăm de la Adrian Burlacu, fost consilier local şi actual întreprinzător în turism de ce trebuie să includem Sighişoara în lista destinaţiilor de vacanţă. "În primul rând trebuie să ajungă la Sighişoara pentru că aceasta este între primele 12 destinaţii turistice din lume. Dacă participaţi la orice târg internaţional important, vă veţi convinge că Sighişoara se află între primele 12 destinaţii ce nu ar trebui ratate o dată în viaţă. În al doilea rând avem ce arăta în Sighişoara, avem cazări foarte bune, dispunem de foarte multe trasee turistice. Aici există şi zona Dracula, în cetatea medievală, singura cetate medievală locuită din Europa, sunt multe atracţii turistice."


Principalul monument al cetăţii Sighişoara este Turnul cu ceas, de 64 de metri înălţime, în incinta căruia se află amenajat din anul 1899 Muzeul de Istorie al oraşului. Turnul are şase nivele, pe fiecare dintre ele fiind organizată o altă expoziţie: arheologie, farmacie medievală, mobilier medieval, unelte ale breslelor sighişorene, o colecţie impresionantă de ceasuri. Mecanismul ceasului mare din turn datează din anul 1906. Acest mecanism elveţian acţionează şi figurinele ceasului, unice în România. Unele figurine reprezintă zilele săptămânii, altele reprezintă zeităţi: Zeiţa Justiţiei, a Dreptăţii sau Zeiţa Păcii. Ultimul nivel al turnului este un balcon deschis, de unde se deschide o panoramă deosebită asupra oraşului. Turnul cu ceas este, practic, şi poarta de intrare în oraş, spune Adrian Burlacu. "Prima dată se intră pe sub Turnul cu Ceas, unde se poate vizita zona armelor. Muzeul de Istorie se află chiar în incinta turnului, după care se poate continua cu celelalte turnuri: Turnul Fierarilor, Turnul Croitorilor, care sunt toate amenajate. Într-unul dintre ele se fac chiar activităţi culturale. Avem şi scara acoperită care este foarte frumoasă şi, bineînţeles, sunt şi evenimentele organizate pe parcursul anului în Sighişoara. Calendarul evenimentelor culturale este foarte interesant. Sighişoara este în primul rând o destinaţie culturală. Cine vine în Sighişoara nu se poate aştepta să găsească o mulţime de cluburi ca pe litoralul românesc. Avem terase, însă cu specific medieval, deschise până la ora 22.00. Turiştii pot sta la terasă în Piaţa Cetăţii. Avem şi cluburi de noapte, însă nu e o destinaţie pentru această nişă."


Toată cetatea Sighişoarei este practic un complex muzeal. Însă există multe cafenele şi ceainării cochete, locuri în care turistul se poate relaxa, unde poate face schimb de impresii şi unde se poate regăsi. Există, totuşi, câteva perioade din an când străduţele cetăţii sunt animate din plin, iar vechile timpuri medievale prind iar viaţă. În perioada imediat următoare sunt programate evenimente precum Târgul Meşteşugarilor, Festivalul ,,Sighişoara Medievală", Festivalul "Academia Muzicală", Festivalul Intercultural ,,Proetnica" sau Festivalul Fanfarelor. O cetate cu o agendă culturală foarte bogată, spune Dorin Stanciu, toboşarul care întâmpină turiştii în fiecare zi. "Sighişoara are cele mai multe activităţi din zonă. Sunt organizate 60 de evenimente pe an. Sunt foarte multe festivaluri cunoscut în lume, nu numai în România. Cel mai important şi brandul României este Festivalul de artă medievală. Festivalul ProEtnica este cel mai frumos din România. Aici îşi dau întâlnire toate cele 20 de minorităţi din România, care dansează în portul lor popular şi cântă în limba lor. Cetatea se promovează prin turism cultural, prin Târgul de Crăciun, prin Zilele Oraşului Sighişoara. De un an, avem în Piaţa Cetăţii şi un trenuleţ medieval. Deja de anul acesta se aude şi o prezentare a istoriei locurilor în căşti. Urci în trenuleţ, vezi oraşul de jos, casele săseşti şi asculţi istoria saşilor din Transilvania şi din Sighişoara."


Tot în Sighişoara, puteţi vizita Biserica Mănăstirii şi Biserica din Deal. Sunt biserici construite în stil gotic, cu o vechime de peste 800 de ani. Ele aparţin comunităţii germane a oraşului, dar, din cauza scăderii numărului de etnici germani, aceste biserici au fost transformate în timpul sezonului turistic în muzee. Sunt vizitează zilnic, iar duminica dimineaţă se oficiază slujbe. În drum spre cele două biserici, veţi descoperi Scara Acoperită sau Scara Şcolarilor. Treptele din piatră pe care se urcă în partea de sus a cetăţii sunt acoperite de o construcţie din lemn, astfel că aspectul general este acela al unui tunel. Nu e de mirare că numărul turiştilor creşte de la an la an, spune Dorin Stanciu, toboşarul cetăţii. "Este unicul loc din România în care salutăm turiştii în 60  de limbi, public, din partea Primăriei Sighişoara. De exemplu, din Israel ne vin 34.000 de turişti pe an. Apreciază că îi salut în limba lor şi că le cânt cântecele. Şi din Japonia ne vin 10.000 de turişti pe an. Îi salutăm şi pe ei în limba lor. Este unic ceea ce facem noi în Sighişoara. Experienţa mea în turism este de doar 15 ani, însă vă spun doar atât: turiştilor trebuie să le mulţumim în orice unitate turistică. Sighişoara arată foarte bine. Îşi păstrează aspectul de Ev Mediu, se păstrează 930 de metri de zid ai cetăţii. Se lucrează deja şi la infrastructură. Se fac proiecte la Sighişoara. Ne luptăm să obţinem fonduri de la Ministerul Culturii şi să reparăm zidul cetăţii, cele nouă turnuri în picioare, cele 160 de case refăcute după marele incendiu din 30 aprilie 1676."


De la Dorin Stanciu, veţi afla despre perioada 1601-1676, aproape un secol de calamităţi naturale, războaie, jafuri, molime şi incendii, cea mai neagră perioadă din istoria oraşului. 


www.rri.ro
Publicat: 2018-06-28 13:36:00
Vizualizari: 311
TiparesteTipareste