Starea a Uniunil’ei şi a naţiun’ilor

Ca tru i ţe an, tru chirolu di ma nâpoi, la arhiusita a mesului aghiazmăciune/ septembrie, preşedintile a Comisil’ei Europeană prezentă un discursu trâ Starea Uniunil’ei, ună uniune cu mai multe naţiuni a cui stare easte multu importantă. Easte ultimulu

Ca tru i ţe an, tru chirolu di ma nâpoi, la arhiusita a mesului aghiazmăciune/ septembrie, preşedintile a Comisil’ei Europeană  prezentă un discursu trâ Starea Uniunil’ei, ună uniune cu mai multe naţiuni a cui stare easte multu importantă. Easte ultimulu Raportu din mandatulu a lu Jean-Claude Juncker di preşedinte a Comisilei Europeană. Tru mai 2019 va aibă loc nale alidzeri trâ Parlamentul European şi va hibă aleaptă ună noauă Comisie Europeană. Pi di altă parte, tamam contextul a luştor dzâle, cându  fu prezentat Raportul anual mutrindalui Starea a li Uniune, easte unulu dip complicat. Tsi cara că easte ultimulu susţânut di Juncker, discursul a lui fu analitic, realistu şi mobilizator şi ici testamentar, cum poate nâ aştiptam. El  sublinil’e că nu easte un discursu di bilanţu, di aform’ia că nu asosi/ninca nu agiumse ninca aestu momentu trâ Comisia pe care u conduţe. Discursul a lui nu si vru niţe triumfalistu, ama niţe alarmistu. La mai ghine di un secol di la arhiusirea a Primului Polim Mondial, neanunţat, pe un fondu di pace ţi părea di durată, preşedintele Juncker subliniadză că Uniunea Europeană easte gardianulu a li irine/ pace iar Europa cunoaşte pacea pri-tru Uniunea Europeană, faptu trâ care easte ghine  să him recunoscători. “Lipseaşte să spunim ma multu respectu a Uniunilei Europeane, să nu-l’i mărgh’im imaginea și să nă apărăm modulu a nostru di bană și aţea ţe nâ defineaște,  spuse preşedintele a Comisil’ei Europeană. Să îmbrățâtăm patriotismul care nu si îndreaptă contra  altora. Să respindzem naționalismul gol pi di nuntru care proiecteadză ură/ahte față di alanţâ, care seamină distrudzere, care spune cu deadzetulu înspre alanţâ în loc să caftă soluții care să nâ permită să bânăm mai ghine împreună. Deviza pactului fondator a Uniunilei Europeană – un „nu” apofasit a polimului – se impune și ază cu evidența unui imperativ și a unei datorie/borge trâ dare. Ună datorie nepâzârâpsită di vigilență față de aţea ţi  nâ si faţe și se faţe în varliga noastră”. Juncker  dzâse a lucrurilor pe numă şi are prezentată ună serie de misuri ţi au scupolu să ducă la ună Uniune Europeană "mai coezivă, mai puternică şi mai democratică". Discursul feaţe un tur de orizontu şi de forţă prin-tr-ună problematică amplă cu care si confruuntă Uniunea Europeană. Fără să demarăm  un altu efortu de sintetizare a discursului în puncte principale, să aduţim aminte aţeale 21 de trimestre consecutive de creaştire, înreghistrate di economie, faptul că nâ apruchem di cifra di 400 di milioane trâ populaţia a Europâl’ei, de 21 de milioane di nale locuri di lucru.  Fu salutat efortul realizat di Grăţia, care  reuşi ieşirea din criză, iar apelul la unitatea europeană  fu ună permanenţă a discursului.   “În lumea di ază, Europa nu mai poate să hibă sigură că angajamentele asumate aieri va mai hibă respectate mâne”, spune, dinintea parlamentului European, preşedintele a Comisil’ei Europeană. A, tamam di aţea, “ază, lumea are nevol’ie de ună Europă puternică și unită”. Evocândalui perspectiva geopolitică, preşedintele Juncker consiideră că easte “momentul a suveranitatilei europeane”. Easte zborulu de suveranitatea Uniunilei Europeană ca entitate. Europa lipseaşte să devină un actor suveran în relațiile internaționale, şi să-şi asumâ  un rol în modelarea afacerilor globale. Inevitabil, într-un ahtare momentu, apare în discuţie problema suveranitatilei naţională a catheunuia di statele membre. Să nu agarşim că nâ aflăm într-un momentu în care un membru de bază a Uniunil’ei  aleapse să părăsească aestă organizaţie, iar multe state si confruntă cu diverse sancţiun’i trâ politiţâle interne pi care li bagă tru practichie. Preşedintele a Comisilei Europeană reafirmă, ama, veacl’ea formulă a raportului naţional-comunitar: suveranitatea europeană decurdze din suveranitatea națională a statilor membre, ea nu înlocuiaște aţea ţi easte specific a națiunilor. “Pri-tru partajarea a suveranitățâlor a noastre, spune Juncker, în domeniile tru care aestu lucru easte necesar, catheun di statile a noastre națiune devine mai puternic”.

 Autor: Marius Tiţa

Armânipsire: Hristu Steriu


www.rri.ro
Publicat: 2018-09-19 22:17:00
Vizualizari: 270
TiparesteTipareste