Proiectul Meteron al Agenţiei Spaţiale Europene

proiectul meteron al agenţiei spaţiale europene Pe 18 noiembrie, astronautul Agenţiei Spaţiale Europene, italianul Luca Parmitano, a preluat controlul unui sistem robotic aflat în Olanda, chiar de la bordul Staţiei Spaţiale Internaţionale.

Pe 18 noiembrie, astronautul Agenţiei Spaţiale Europene, italianul Luca Parmitano, a preluat controlul unui sistem robotic aflat în Olanda, chiar de la bordul Staţiei Spaţiale Internaţionale. Într-o serie de experimente, denumite generic Analog-1, Agenţia Spaţială Europeană va derula proiectul Meteron, încercând să dezvolte tehnologii de ultimă generaţie în vederea controlului sistemelor robotice aflate pe solul unei planete ţintă de pe orbita acesteia. Florin Mingireanu, expert în cadrul Agenţiei Spaţiale Române (ROSA), explică: 


"Acest proiect intenţionează şi are drept obiectiv final realizarea posibilităţii controlului unui sistem robotic, al unui robot, de pe o staţie spaţială aflată pe o orbită în jurul unei planete ţintă. În acest caz, evident, este vorba despre Staţia Spaţială Internaţională, care orbitează Pământul, iar robotul respectiv se află pe suprafaţa Terrei, el fiind controlat printr-o reţea dedicată, de către astronautul Luca Parmitano, de la bordul Staţiei Spaţiale Internaţionale."


Specialiştii Agenţiei Spaţiale Europene îşi propun ca, odată testat acest nou sistem de explorare spaţială de la distanţă, proiectul Meteron să fie extins şi pentru misiunile spaţiale cu echipaj. Cel mai probabil, o viitoare misiune către planeta Marte va beneficia de un astfel de tip de explorare prealabilă. Revine cu detalii Florin Mingireanu:


"În viitor, un astfel de sistem ar furniza o serie de avantaje în zona explorării spaţiale cu echipaj uman. Pentru anumite ţinte astronomice mai dificile, cum ar fi o planetă nouă sau un asteroid, înainte de a transporta echipajul uman pe suprafaţa acelui corp ceresc, se doreşte explorarea acesteia cu ajutorul unui sistem robotic, de la distanţă. Nu de pe sol, ci dintr-o staţie spaţială mamă aflată pe orbita acelui corp ceresc ţintă."


Cu toate acestea, sistemul Meteron nu va face decât să sprijine explorarea spaţială cu echipaj uman, nu să o înlocuiască, fiind un fel de antemergător către noi orizonturi din Univers. 


"Într-adevăr, explorările de tip geologic sunt o primă fază, o primă zonă pe care doresc să o exploreze cei de la Agenţia Spaţială Europeană, dar sistemul are aplicaţii diverse. Explorările spaţiale cu sonde, vehicule spaţiale fără echipaj uman au devenit un element important în eliminarea unor riscuri potenţiale la adresa unui echipaj uman, într-o explorare ulterioară. Aşadar, ele reprezintă un element complementar. Nu înlocuiesc explorarea cu echipaj uman, dar ajută, pavează, simplifică anumite operaţiuni pentru echipajul uman."



Folosind un "internet spaţial" special dezvoltat, semnalul de la Staţia Spaţială Internaţională va parcurge până la 10 mii de kilometri o singură direcţie spre Pământ, iar astronautul Luca Parmitano va putea totuşi să vadă şi chiar să simtă ce face braţul robotic de pe suprafaţa Pământului, în ciuda unui decalaj de timp considerabil. Două laptop-uri şi un joystick Sigma7 vor fi instrumentele prin care sistemul Analog-1 va fi controlat de pe Staţia Spaţială Internaţională. Toată această interfaţă a fost dezvoltată de către Agenţia Spaţială Europeană în ultimul deceniu, iar proiectul Meteron reprezintă o premieră în acest sens.



www.rri.ro
Publicat: 2019-12-09 10:48:00
Vizualizari: 643
TiparesteTipareste