Pericolele fake news

pericolele fake news Dincolo de performanța de a bulversa mapamondul, cel mai recent coronavirus joacă și alte roluri importante, unul dintre acestea fiind acela că testează societatea și vulnerabilitatea acesteia la fake news.

Dincolo de performanța de a bulversa mapamondul, cel mai recent coronavirus joacă și alte roluri importante, unul dintre acestea fiind acela că testează societatea și vulnerabilitatea acesteia la fake news. 


Încă de la începutul pandemiei au fost transmise mesaje oficiale cu privire la faptul că aceasta este însoţită, pas cu pas, de infodemie, adică, de un adevărat bombardament informaţional sau mai degrabă dezinformaţional, care amplifică, schimbă contururile. Sunt multe motivațiile care pot sta în spate atunci când vorbim de fake news. Poate fi vorba de interese politice sau ale activiștilor anti-vaccin, de exemplu, se poate urmări discreditarea sau, dimpotrivă, construirea unui profil favorizant pentru o persoană în detrimentul alteia. Fenomenul în sine nu este nou, a căpătat, însă, o amploare deosebită odată cu ascensiunea extraordinară a platformelor digitale. Ceea ce trebuie înțeles este că termenul de fake news nu este echivalent cu o știre falsă. 


Dezinformarea digitală nu are de-a face cu jurnalismul, a explicat la Radio România profesorul universitar doctor Alina Bârgăoanu, expert în Grupul la nivel înalt pentru combaterea știrilor false și a dezinformării, din cadrul Comisiei Europene. Ecosistemul de comunicare, de informare, s-a schimbat în mod fundamental în ultimii ani, digitalul a produs o mare dislocare a acestui sistem, iar presa mainstream este chiar o victimă colaterală a acestei ascensiuni uluitoare din partea platformelor digitale, atrage atenția d-na Bârgăoanu: 


"Utilizarea termenului de fake news este înșelătoare, pentru că, dacă folosim termenul de fake news, ne duce la ideea de distincție dintre adevăr și fals, iar, de fapt, megafenomenul de dezinformare digitală nu are de-a face cu o fraudă neapărat cu adevărul, ci este o fraudă cu utilizarea profilului nostru personal, a datelor personale, targetarea noastră în calitatea de utilizatori de platforme digitale." 


Pericolul ține de manipulare, favorizată de algoritmizare - adică fake news sunt construite în funcție de interese și sunt livrate țintit, în funcție de comportamentul din social media înregistrat. De aici, lucrurile devin relativ simple - nu este complicat să influențezi o persoană căreia îi cunoști foarte bine profilul, să o faci să rezoneze și să distribuie mai departe o informație care pare să-i confirme temerile sau prejudecățile. În această ecuație, binomul format de Facebook și Google joacă un rol major, prin adunarea de date și prin diseminarea rapidă și facilă a informațiilor către un număr fantastic de utilizatori, foarte bine targetați tocmai pentru că profilul lor poate fi făcut ușor. Există articole publicate de serviciile de Intelligence din Israel care spuneau că ele pot estima disponibilitatea unor oameni de a se arunca în aer pe baza ciocolatei pe care o consumă, a exemplificat d-na Alina Bârgăoanu, care a explicat pe larg fenomenul fake news: 

"Fake news nu sunt nici știri și nu sunt nici false. Evident că putem vorbi și de această specie jurnalistică, adică despre erori de informare, despre dezinformări care sunt în mod asumat aruncate pe piață, dar vestea proastă este că nu vorbim de știri, ci putem vorbi despre emoții, depre meme-uri, despre filmulețe, despre caricaturi, putem vorbi despre hashtag-uri și nu vorbim despre ceva fals. O informație poate să fie foarte adevărată, dar dacă ea este amplificată prin algoritmi, prin motoare de căutare devine fake din cauză că intră într-o competiție inegală cu o informație la fel de adevărată care nu este promovată. Avem de-a facem cu un fenomen pe care eu l-am denumit dezinformarea 2.0 pentru a atrage atenția asupra faptului că avem de-a face cu un fenomen total nou, care are de-a face cu explozia platformelor digitale și nu are legătură cu jurnalismul." 


Noi, în România, am căzut în capcana de a discuta despre fake news în termeni de adevărat și fals, atrage atenția profesorul universitar Alina Bârgăoanu: 

"Eu cred că distincția fundamentală este între ceea ce este viral și ceea ce nu este viral, ceea ce poate ajunge pe motoarele de căutare și ceea ce nu ajunge pe motoarele de căutare, ceea ce este promovat pe Facebook sau ceea ce este scos de pe Facebook. Există mecanisme de deplatformizare, există mecanisme prin care Google îți poate pune numele pe primul loc sau ți-l poate pune pe al 100-lea loc, nu înseamnă că tu nu exiști, dar printr-o manevră a Google ești o personalitate, prin altă manevră practic nu exiști în spațiul public. Eu cred că atunci când vorbim despre amplul fenomen al dezinformării digitale să nu-l discutăm în termeni de adevărat sau fals, ci să discutăm schimbările fundamentale pe care le-au produs platformele digitale în ceea ce privește ecosistemul de informare." 


De cele mai multe ori, regăsim în fake news exagerări panicarde, iar răspândirea lor este ajutată de caracterul lor preponderent alarmist, de faptul că beneficiază, de cele mai multe ori, de o infuzie de informații care intrigă sau stârnesc furia. Pot genera tensiuni, pot vulnerabiliza persoane, instituții sau coeziunea socială. La fel de îngrijorător este faptul că ele continuă, în mare măsură, să facă jocurile celor care le-au generat chiar și după ce sunt dezmințite. Foarte plastic spus, fake news afectează judecata, iar un creier agresat este mult mai vulnerabil la manipulare. Manipulare pe care o identificăm drept o verigă importantă inclusiv a războiului hibrid, dacă în spatele ei de află actori statali. Scopul este acela de a genera schimbări în mentalul colectiv, astfel încât, prin stimularea nemulţumirii, a frustrării sau a urii, să se obțină un rezultat politic, de exemplu, apariţia unor partide antieuropene, antioccidentale, care să ducă la o modificare dramatică de paradigmă geopolitică şi de securitate.



www.rri.ro
Publicat: 2020-05-15 11:46:00
Vizualizari: 1539
TiparesteTipareste