Telemunca - o soluție viabilă pe termen lung?

telemunca - o soluție viabilă pe termen lung? Reglementată în România încă de acum doi ani, telemunca a câștigat teren în ultimele luni, numărându-se între soluțiile identificate pentru asigurarea normelor de distanțare socială impuse de pandemie.

Reglementată în România încă de acum doi ani, telemunca a câștigat teren în ultimele luni, numărându-se între soluțiile identificate pentru asigurarea normelor de distanțare socială impuse de pandemie. 15 mii de contracte de muncă aveau prevăzută clauza de telemuncă pe 16 martie, când în România a fost decretată starea de urgență. În două luni, numărul s-a triplat. Altfel spus, acest tip de muncă a devenit din ce în ce mai atractiv atât pentru salariați, cât și pentru angajatori. Nu poate fi aplicat, însă, în orice domeniu și, pe de altă parte, reprezintă o provocare pentru mulți români. 


Un studiu realizat de Colliers International în ţările din regiune, inclusiv în România, arată că 40 la sută dintre respondenţi întâmpină dificultăţi să lucreze de acasă. Întâlnirile spontane cu colegii le lipsesc cel mai mult, iar pentru 67% reprezintă o provocare faptul că nu există o delimitare clară între viaţa personală şi cea profesională. Cu toate inconvenientele, mai mult de jumătate dintre românii chestionaţi consideră că au rămas la fel de productivi, în timp ce 23% apreciază chiar că productivitatea lor a crescut. Această eficiență sporită a fost remarcată și de manageri, motiv pentru care se analizează posibilitatea permanentizării acestui mod de desfășurare a activității. 


Cât de viabilă este pe termen lung această variantă? Este un subiect foarte interesant, spune europarlamentarul social+democrat român Carmen Avram, care a vorbit la Radio România inclusiv despre avantajele telemuncii: "Telemunca cred că va deveni o obişnuinţă în UE. S-a constatat, în mod paradoxal aş spune, că eficienţa angajatului a fost foarte mare în această perioadă. Cred că mai trebuie studii în acest domeniu, dar s-a constatat că angajatul funcţionează mai bine, acolo unde se poate şi e posibil să rămână să lucreze de acasă, se descurcă foarte bine în aceste condiţii. 

Să luăm cazul Uniunii Europene. Tot bugetul pe următorii şapte ani se va axa pe o redresare economică, bazată la rândul ei pe strategia Green Deal. Acum, ce înseamnă Pactul Verde? Reducerea emisiilor, reducerea poluării. Cred că a pune pe drumuri un număr egal de angajaţi cu cel dinaintea crizei coronavirus va fi unul dintre criteriile care se vor aborda, pentru că dacă ne propunem să reducem emisiile, de exemplu, am avea un câştig foarte mare din a păstra angajaţii, acolo unde se poate, acasă la ei. 

Putem reduce astfel emisiile şi putem avea nişte angajaţi care funcţionează foarte bine şi care livrează, repet, în sectoarele în care asta este posibil, care livrează angajatorului şi care respectă termenele şi care îşi duc la îndeplinire sarcinile. Deci, cred că din punctul de vedere al Green Deal, de exemplu, se va vorbi şi se va insista ca acolo unde este posibil acest lucru să se producă. Este foarte profitabil şi pentru angajator." 


Pe lângă desfășurarea de acasă, telemunca are ca element specific factorul tehnologic, adică se face prin mijloace electronice de comunicare, necesită o infrastructură performantă, care să permită o productivitate superioară. Este nevoie, în același timp, de anumite abilități și de o resetare inclusiv a modului de interacționare, despre roluri noi. Expertul în resurse umane Sorin Faur: 

"Nu este despre tehnologie, cât este despre mindset și despre perspectivă. Apropos de management, rolul managementului în comunicarea la distanță crește foarte mult. Adică apar niște sarcini în plus pe care până acum nu le aveam pentru că erau implicite, apropos de faptul de a fi împreună - suntem împreună, la un metru distanță, lucrăm la același birou, înt-un spațiu comun, ne vedem, citim limbajul non-verbal, ne observăm unii pe alții. Pe când, la distanță, am o echipă de 15 oameni, să zicem, fiecare lucrează de acasă de la el, nu există contact, nu există nimic. Rolul managerului se schimbă fundamental. El devine un hub de comunicare." 


În opinia sociologului Mircea Kivu, există avantaje, dar și dezavantaje, iar de acestea din urmă trebuie să știm cum să ne apărăm: "Oamenii sunt niște ființe sociale. Ei au nevoie să interacționeze. Au nevoie să interacționeze nu numai la telefon sau prin skype, au nevoie să fie unii aproape de alții pentru a forma ceea ce se cheamă echipa. Există niște avantaje ale muncii de echipă care au fost evidențiate de-a lungul multor zeci de ani de studii de resurse umane. Și, din păcate, prin mutarea celei mai mari părți a muncii la domiciliu, multe dintre aceste avantaje se pierd. 

Au fost experimente chiar înainte de această pandemie când întreprinderi mari s-au gândit că pot să mute cel puțin o parte importantă din muncă la domiciliul angajaților. Fizic se poate, operațiunile se pot face, numai că s-a constatat că angajații după un timp simt nevoia să fie împreună. Și atunci, cred că trebuie să ne gândim cum să ne apărăm și de dezavantajele acestui sistem. Mă gândesc că patronii care își țin angajații cu săptămânile acasă poate ar trebui ca, din când în când, să organizeze un fel de team building-uri." 


Rămâne de văzut ce se va întâmpla. Ceea ce se știe, însă, este că Bucureștiul este cel mai bun oraș din lume pentru munca de acasă sau de la distanță, potrivit Indexului Remote Working, realizat de Broadband Deals din UK. 50 de mari orașe ale lumii au fost analizate luând în calcul mai mulți factori: viteza medie a internetului, serviciile de livrare de mâncare, numărul de joburi "la distanță" disponibile, prețul unui laptop și costurile cu traiul de zi cu zi.  Pe locurile următoare se situează trei orașe din Statele Unite: Huston, Las Vegas și Atlanta, urmate de Budapesta.



www.rri.ro
Publicat: 2020-06-12 14:41:00
Vizualizari: 470
TiparesteTipareste