Planul pe 10 ani al României privind Energia și Schimbările Climatice, criticat de Comisia Europeană

planul pe 10 ani al româniei privind energia și schimbările climatice, criticat de comisia europeană Recent, Comisia Europeană a trimis la București o analiză a Planului Național al României privind Energia și Schimbările Climatice 2021-2030, în care identifică mai multe puncte slabe și oferă recomandări.

Recent, Comisia Europeană a trimis la București o analiză a Planului Național al României privind Energia și Schimbările Climatice 2021-2030, în care identifică mai multe puncte slabe și oferă recomandări. Documentul examinat definește modul în care România va acționa, în special în domeniul energiei în următorul deceniu, în contextul unei crize climatice globale. Oficialii de la Bruxelles reproșează, la mai multe capitole, lipsa de ambiție a autorilor, țintele propuse fiind sub cele recomandate de Uniunea Europeană, chiar dacă acestea au fost crescute față de precedentele raportări. Astfel, în ceea ce privește energia regenerabilă, 


Comisia constată că România continuă să susțină o țintă scăzută, de 30.7%, deși potențialul ei este mai mare. Conform calculelor, țara noastră ar fi putut atinge până în 2030 un nivel de energie regenerabilă de 34%. Chiar dacă Planul explică măsurile privind creșterea ponderii acestui tip de energie verde în domeniile electricității, încălzirii și transporturilor, nu există o cuantificare clară - atrag atenția experții comunitari. L-am rugat pe Vlad Cătună, coordonator campanii climă și energie la Greenpeace România, să comenteze situația: 

"Strategia României în domeniul energiei și climei practic se concentrează mai degrabă pe combustibili fosili și energie nucleară în loc să se concentreze pe surse de energie verde regenerabilă, în contextul în care România, Europa și întreaga lume se confruntă cu efectele schimbărilor climatice. Și când spun efectele schimbărilor climatice nu mă refer la topirea ghețarilor sau la creșterea nivelului oceanelor, ci mă refer la efecte pe care începem să le resimțim și noi aici în România. 

Fie că vorbim de secarea lacurilor Nuntași și Iezer, fie că vorbim de sudul Olteniei care este în plin proces de deșertificare, fie că vara această ne-am confruntat cu o serie de furtuni și ploi torențiale, fie că vorbim de secetă. România a avut în acest an unul dintre cei mai secetoși ani înregistrați vreodată. În acest context, în care ne confruntăm cu aceste efecte, România trebuie să vină cu un plan ambițios care să prioritizeze energia verde în locul energiei murdare. Practic, în momentul în care noi vorbim la mixul energetic în România în continuare despre cărbune, sau avansăm proiecte care prioritizează exploatarea gazelor din Marea Neagră, avem o problemă foarte mare."


Trecerea la energia verde nu este un proces facil și nici ieftin. Toată lumea știe că ecologia costă și e suficient să ne uităm la prețul produselor bio din galantarele magazinelor. Marele avantaj al României este că Uniunea Europeană finanțează aceste transformări și că România are bun un potențial, în special datorat amplasării ei geografice. Vlad Cătună revine cu explicații: 

"Avem aici un potențial extraordinar de energie eoliană, se vorbește despre potențialul energiei regenerabile offshore din Marea Neagră și în același timp există un potențial foarte mare de energie solară în sudul țării. Dumneavoastră spuneți foarte bine: da e nevoie de bani și partea bună e că Comisia Europeană oferă prin intermediul Pactului Verde european foarte mulți bani României pentru a trece prin această tranziție energetică. Noi vrem să fie una de la combustibili fosili direct la energie verde. O să fie foarte costisitor și foarte dificil să trecem printr-o tranziție intermediară, printr-o tranziție în care în primă fază punem accentul pe gaz în loc să trecem direct la energii verzi regenerabile. Pentru că avem timp, avem resursele necesare, avem finanțări din partea Comisiei Europene și avem efectiv potențial pentru a realiza această tranziție energetică."


La un alt capitol, cel al eficienței energetice, Comisia Europeană constată că România a crescut nivelul de ambiție al contribuției sale naționale la obiectivul comunitar 2030, în comparație cu proiectul de plan, ceea ce este binevenit. Cu toate acestea, contribuțiiile la consumul de energie primară și pentru consumul final de energie nu sunt deloc ambițioase. Pe partea pozitivă, planul final include informații utile despre clădiri, indicând intenția de a depăși o rată de renovare de 3-4%. România nu și-a prezentat încă strategia de renovare pe termen lung, afirmă însă oficialii europeni. Comisia mai spune că încurajează măsurile privind eficiența energetică a rețelelor de termoficare. 


În sfârșit, planul final nu oferă suficiente informații despre calitatea aerului și nici despre interacțiunile dintre calitatea aerului și politica privind emisiile atmosferice. Există și câteva exemple de bune practici în special prin faptul ca documentul încorporează elemente ale Acordului verde european pentru agricultură, în special prin promovarea agriculturii ecologice și utilizarea redusă a îngrășămintelor. Ca o concluzie generală optimistă, Vlad Cătună afirmă că lucrurile nu vor rămâne sub această formă, pentru că noua Lege Europeană a Climei va aduce ținte mult mai ambițioase. Odată implementată, această va obliga autoritățile române să grăbească tranziția energetică, să renunțe la cărbune și gaze și să investească în energie verde.


www.rri.ro
Publicat: 2020-11-27 10:22:00
Vizualizari: 227
TiparesteTipareste