Efectele învățământului online

efectele învățământului online Între măsurile luate împotriva răspândirii COVID-19 se numără și trecerea în online a învățământului.

În România, măsura a fost pusă în aplicare începând din 11 martie 2020, iar de atunci s-a mers pe diferite formule, scenariile fiind adaptate situației epidemiologice de moment. Gândită ca o soluție de criză, decizia nu a rămas fără consecințe, destul de greu cuantificabile și care sunt puternic influențate de condițiile de viață ale fiecărui elev. Cei mai afectați sunt, desigur, copiii din mediile defavorizate, cei care și așa formau o mare parte a celor 44% analfabeți funcționali existenți în România înainte de pandemie. 

Un studiu realizat la începutul acestui an de World Vision România a confirmat convingerea existentă la nivelul societății că 40% dintre elevii din mediile defavorizate nu au avut acces la învățământul online. Motivele sunt diverse, a explicat la Radio România, Mihaela Nabăr, director executiv World Vision România: 


"Fie, din cauze financiare, familiile nu au putut să asigure mijloacele tehnice necesare și infrastructura, respectiv calculator, laptop, tabletă, fie nu au avut conexiune la internet - și știm foarte bine dintr-un alt studiu pe care l-a făcut World Vision România că unul din trei sate în care World Vision activează are semnal foarte slab sau inexistent - fie că profesorii nu au fost pregătiți neapărat să predea sau să-și examineze elevii online. Era extrem de important ca toți copiii să aibă acces la educație, pentru că educația este un drept și asta înseamnă că noi trebuie să facem tot ce putem astfel încât ei să poată să-și exercite și să aibă acces la acest drept. Situațiile sunt foarte diferite de la o gospodărie la alta, de la un copil la altul. În această perioadă nu au avut acces la educație de calitate online, dar au existat și situații în care, fie profesorii au mers din poartă în poartă și au dus fișe de lucru pe care copiii trebuiau să le completeze și să răspundă întrebărilor de acolo. Fie, din când în când, s-au dat mesaje pe what's app către telefoanele părinților la care copiii aveau acces din când în când, sunt foarte multe variante în care, într-un fel sau altul, copiii au reușit să ajungă la profesorii lor, dar nu putem vorbi de acces la educație și mai ales la o educație de calitate." 


Deși România se numără între țările care stau bine la capitolul internet, cifrele prezentate la începutul acestui an arătau că 237 de mii de elevi nu aveau acces la această rețea, iar 287 de mii de elevi nu aveau echipamente pentru școala online. Circa 40% dintre acești elevi se încadrau în ambele categorii. Dincolo de aceste cifre ale copiilor care nu au avut acces la educație, faptul că nu s-a găsit o variantă pentru aceștia a dus la cifre dincolo de cele care vorbesc depre lacunele educaționale, mai spune Mihaela Nabăr: 

"91% dintre copii spun, ei sau părinții lor, că au fost afectați din punct de vedere psihologic. Și mai bine de o cincime dintre copii, asta înseamnând cam 23%, copii de la sat, consideră că nu sunt niciodată fericiți. Deci toate aceste lucruri vor avea cu siguranță repercusiuni asupra reintegrării lor chiar și în școala față în față și este de salutat decizia conform căreia școala s-a transferat din nou din online în sălile de clasă, pentru că este singura posibilitate în acest moment de a ajunge totuși cu educația la copiii din cele mai vulnerabile comunități." 


50% dintre profesorii care au răspuns în studiul realizat de World Vision România spun că elevii lor ar avea nevoie de recuperarea materiei, pentru că au rămas în urmă și nu vor face față la următoarele evaluări, mai spune Mihaela Nabăr: 

"Mai mult de atât, din evaluările pe care World Vision România le face, cu tot efortul pe care îl depunem, constatăm că avem copii ale căror rezultate s-au deteriorat. Adică, toate aceste lucruri, toți acești factori sunt predictori ai ratei de abandon școlar și a modului în care abandonul școlar va crește în această perioadă." 


Deși date oficiale privind abandonul școlar vor putea fi cunoscute abia la finalul anului școlar, în vară, nu sunt puțini elevii ajunși la 14-15 ani care, în condițiile unei fracturi în procesul de educație au decis să renunțe la școală. Aceasta fie de teama că nu vor face față evaluărilor, fie pentru că, în mediul rural, au fost cooptați de părinții lor la munca în gospodărie. Pe de altă parte, unii dintre elevii de liceu au ales să se angajeze în perioada desfășurării cursurilor online, în condițiile în care procesul nu era accesibil pentru ei, iar odată reluarea cursurilor cu prezență fizică în clase, pe 8 februarie, nu toți au revenit în bănci. La nivel mondial, statisticile arată că aproape un miliard de copii au fost afectați de trecerea la învățământul online. Comparativ cu România, în unele țări au fost experiențe mai bune, în altele experiențe mai puțin bune, mai spune Mihaela Nabăr de la World Vision România, organizație care activează în 92 de țări: 

"Sunt țări care nu au fost atât de afectate de pandemie, dar asta pentru că sistemele lor au fost mai bine pregătite, au fost mai reziliente. Cu siguranță și noi vom fi mai rezilienți și ne vom putea adapta mai bine, sper să nu fie cazul, pe termen foarte lung sau pe termen mediu chiar, dar da, sunt țări care au făcut mult mai bine decât noi față acestei pandemii și țări care au luat măsuri mult mai nepotrivite în educație în pandemie." 


Dincolo de nivelul de pregătire al fiecărei țări, un punct comun este acela că școala online a început să lase amprente asupra copiilor, dar și a părinților. Anxietatea, depresia sau problemele de vedere cauzate de petrecerea multor ore în fața ecranelor se numără între consecințe. Lipsa socializării a lăsat urme, cei mici sunt mai nesiguri pe ei, iar mulți dintre ei încep să vorbească greșit din punct de vedere gramatical.

RadioRomaniaInternational · Viitorul începe azi: Efectele învățământului online (16.04.2021)

www.rri.ro
Publicat: 2021-04-16 12:41:00
Vizualizari: 358
TiparesteTipareste