Jurnal Românesc - 29.07.2021

jurnal românesc - 29.07.2021 "Este datoria noastră să-i onorăm pe toţi înaintaşii care s-au sacrificat pentru realizarea unităţii şi păstrarea identităţii şi demnităţii naţionale şi să cinstim cu onoare Imnul, expresie a celor mai pure sentimente patriotice ale poporului român"

"Este datoria noastră să-i onorăm pe toţi înaintaşii care s-au sacrificat pentru realizarea unităţii şi păstrarea identităţii şi demnităţii naţionale şi să cinstim cu onoare Imnul, expresie a celor mai pure sentimente patriotice ale poporului român", a transmis preşedintele Klaus Iohannis cu ocazia Zilei Imnului Naţional marcată pe 29 iulie. "Versurile lui Andrei Mureşanu au căpătat în timp o încărcătură emoţională aparte şi au insuflat demnitate, patriotism şi curaj unor întregi generaţii în ultimii 173 de ani. (...) Intonarea sa spontană în timpul Revoluţiei Române din decembrie 1989 a readus în actualitate mesajul peren al acestui vechi cântec al tuturor românilor şi a fundamentat decizia de instituire a acestuia drept Imn Naţional al României", a mai spus preşedintele. 

"Imnul "Deşteaptă-te, române!" trezeşte încrederea că avem puterea de a ne solidariza pentru interesul comun, acela de a trăi într-o Românie democratică, modernă şi dezvoltată, în care fiecare român să se simtă împlinit", a declarat la rându-i prim-ministrul Florin Cîţu. El a adaugat că pentru generaţia din care face parte, "Deşteaptă-te, române!" înseamnă, în primul rând, căderea regimului comunist şi recâştigarea libertăţilor fundamentale. Simbol al unităţii Revoluţiei Române de la 1848, "Deşteaptă-te, române!" a fost cântat pentru prima dată în Parcul Zăvoi, din Râmnicu Vâlcea, la 29 iulie 1848. Prin Constituţia din anul 1991 "Deşteaptă-te, române!" a devenit Imnul Naţional al României.


Neimpozitarea salariului minim ar putea fi o soluţie pentru păstrarea forţei de muncă în ţară, iar această măsură va începe la 1 ianuarie 2022 într-un sector privat, care ar putea fi HoReCa, a declarat ministrul Economiei, Claudiu Năsui. "Penuria de forţă de muncă a fost o problemă veche a României, de dinainte de pandemie. Românii muncesc, sunt harnici, doar că pleacă din România, nu muncesc în România. Nu o fac din lipsă de patriotism, trimit banii înapoi în ţară. Economisesc bani şi investesc, îşi fac o casă la noi, fac un business înapoi în ţară, dar munca efectivă nu o desfăşoară în ţară", a spus ministrul. Potrivit acestuia, soluţia neimpozitării salariului minim ar reprezenta "un scut fiscal" care ar avea efecte sociale extraordinare, ar reduce sărăcia, ar încuraja munca, ar activa forţa de muncă, ar ţine oamenii în România. 

"De ce pleacă oamenii la muncă în altă ţară?(...) din cauza diferenţei de salariu, mai ales când vorbim de forţa de muncă slab calificată, necalificată, sau la început de drum. (...) Exact pe oamenii aceia noi îi impozităm cel mai dur, le luăm cele mai multe taxe din UE (...) Când munceşti 48 de ore pe săptămână să fii în sărăcie e o chestie clară de economie bolnavă", a apreciat Năsui. El a adăugat că mai există şi opţiunea ca această măsură să nu fie aplicată în sectorul HoReca, dar a fost luată în calcul şi varianta îngheţării salariului minim brut şi implementarea unor tranşe de neimpozitare. În prezent, în România salariul minim brut este de 2.300 de lei.


Un consorţiu format din Banca Naţională a României, Banca Centrală a Olandei şi Banca Lituaniei a câştigat procesul de selecţie pentru proiectul "Consolidarea supravegherii, guvernanţei corporative şi gestionării riscurilor în sectorul financiar" din Republica Moldova, transmite Delegaţia Uniunii Europene la Chişinău. Proiectul, finanţat de Uniunea Europeană în cadrul programului EU4Moldova, se va derula pe o perioadă de 24 de luni şi vizează consolidarea cadrului macroprudenţial pentru prevenirea acumulării riscurilor sistemice, alinierea cadrului legal al supravegherii sectorului de asigurări şi asigurări auto de răspundere civilă la cerinţele acquis-ului european, elaborarea unui nou cadru legal pentru consolidarea supravegherii instituțiilor financiare nebancare şi pregătirea pentru aderarea la SEPA - Zona Unică de Plăţi în Euro. Implementarea proiectului va fi realizată de BNR în colaborare cu Autoritatea de Supraveghere Financiară şi Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor din România.


Muzeograful Alina-Ruxandra Mircea, din cadrul Muzeului Brăilei "Carol I" a susţinut  pe 28 iulie workshop-ul online "Forța de nebiruit a vieții noi: Note despre iconografia electrificării în arta românească postbelică". Evenimentul, organizat în limba engleză, a fost găzduit de Muzeul de Artă Modernă din Varșovia și s-a desfășurat pe platforma Zoom. Reprezentanţa Institutului Cultural Român în capitala Poloniei transmite că workshop-ul a fost un un eveniment asociat expoziției "Planul de o mie de ani" a artistei Agnieszka Polska, expoziţie ce poate fi văzută la Muzeul de Artă Modernă din Varșovia până pe 19 septembrie.

RadioRomaniaInternational · JURNAL ROMÂNESC - 29.07.2021

www.rri.ro
Publicat: 2021-07-29 11:22:00
Vizualizari: 183
TiparesteTipareste