Cum va s’nveaţă di aoa şi nclo tru anlu şcolaru?

cum va s’nveaţă di aoa şi nclo tru anlu şcolaru? Elevlli ditu România va ş-ahurhească cursurli di stămâna ţi yini, ama formatlu tru cari va u facă va s’hibă dimăndatu viniri.

 

Ministrul interimar ali Educație, Sorin Cîmpeanu, dimăndă că elevlli ditu România va s’ahurhească cursurli ditu 8 di brumaru, după vacanța di dauă stămâni tru cari easti di itia a catandisillei sanitari. Turlia tru cari va s’dizvărtească oarili, cu prezenţă fizică ică online, va s’hibă apufusitu viniri, deadunu cu responsabilii ditu sănătati, avânda tu videală contextul epidemiologhic. Tutu tu bitisita-a stămânăllei va s’hibă dimăndati și alti lucre mutrinda disvărtearea a lucurlui didacticu, ntră cari ñicurarea a numirlui di teze şi vulusearea-a mediilor cu maş dauă noti la tuti materiili. Sorin Cîmpeanu spusi că va s’hibă aprobat un document tru aestă noimă şi exighisi câti tezi va s’da elevlli ditu cathi ţiclu şcolar: 

 

"Elevllii di clasa a V-a, a VI-a, a VII-a au teză la matematică şi la limba română. Elevdlli di clasa a VIII-a avea trei teze, armân maş cu dauă. Tră elevlli di liceu, elli au patru teze, ună singură excepţie - liceele tehnologhiţi cari avea maş trei tezi – tuti alanti filieri va s-aibă numirlu di tezi apufusitu di Ministerlu ali Educaţie, ñicuratu di la patru la trei". Ministurlu interimar nica dimăndă că tezili va s’poată s’hibă dati ahurhinda ditu 6 di andreu, ponderea aluştoru tru media semestrială va s’hibă di 25%, iara susţănerea-a lor va s’facă obligatoriu cu prezenţă fizică. 

Sorin Cîmpeanu: "Tră elevlli cari nu va s’poată s’da tezi cu prezenţă fizică, ditu itii independente di volea-a loru - şi nă minduimu, cadealihea, la cazuri di infectari ică di carantinari - aestu lucru va s’poată să s’facă, ari bază legală, după turnarea diznou la şcoală, acă turnarea va s’facă tru semestrul II". Sorin Cîmpeanu cundille că tru kirolu ditu soni criscu ritmolu a vaccinarillei anti-COVID-19 tru arada-a elevilor. Uidisitu cu datili ufiţiali, rata di imunizari năstricu 25% ditu totalu aţiloru cu ilikia di 12 di añi ş’cama. Tru aestu kiro, 80.000 di elevi cu ilikia anamisa di 12 și 15 di añi și 223.000 di elevi ditu aţelli cu ilikia di 16 di añi ş-cama feaţiră vaccinul. 


 

Ministurlu interimar căftă a cathi unlui inspectorat şcolar judeţean, ama şi a unităţlor di nviţămintu, s’ngrăpsească pi site-urli a loru işiş rata di vaccinari a personalui. Sorin Cîmpeanu: "Tuti inspectoratele şcolare judiţene ditu România ngrăpsiră rata di vaccinare la nivelu a cathi unlui inspectorat; sunt multe situaţii tru cari rata di vaccinare easti cama di 90%. Tutunăoară, la nivelu a cathi unăllei sculie va s’hibă ngrăpsitu pi a loru site rata di vaccinare, cu tiñisearea a regulilor GDPR, fără numă, paranumă şi alti dati cu caracter personal, ama easti tu arada că părinţăllii şi elevllii să ştibă, atumţea cându negu la şcoală, cari easti nivelu di vaccinare a personalui ditu aţea şcoală. Feaţimu, tutunăoară, tră puterea-a exemplului, publică rata di vaccinari tru Ministerlu a Educaţiillei, cari easti, pricunoscu, sumu aştiptări, di 66%". Sorin Cîmpeanu nica dimăndă că dzălili di vacanță băgati tru aestă perioadă ditu furñia a situațiillei epidimiologhiţi va s’hibă recupearate la tru ahurhita a meslui yinaru.

 

Autoru: Daniela Budu

Aermânipsearea: Taşcu Lala

 

 

www.rri.ro
Publicat: 2021-11-02 21:07:00
Vizualizari: 117
TiparesteTipareste