Dauă expoziții a artistului Ștefan Câlția

dauă expoziții a artistului Ștefan câlția Bitisita a anlui 2021 adusi dauă expoziții simultani a marilui artistu aproapea octogenar Ștefan Câlția - "Nirlu di sinuru", tru București, și "Glăjărie. Aprukearia di un meșteșug", Iași, nord-estul ali Românie.

Bitisita a anlui 2021 adusi dauă expoziții simultani a marilui artistu aproapea octogenar Ștefan Câlția - "Nirlu di sinuru", tru București, și "Glăjărie. Aprukearia di un meșteșug", tru Iași, nord-estul ali Românie. Dauă fațete a idyiului creator - pictură și sticlărie - glăjărie, s’clliamă tehnea  veaclle ti favricari manuale a geamillei. Absolvent di Arte Plastice la clasa a unui mari maestru român, Corneliu Baba, Ştefan Câlţia iasi tu migdani ca un pictor a ţerlui, iar critica lu arădăpsi tru genlu a picturăllei realismului fantastic. Temili a lui prinţipale suntu nisia, azboirlu, personajili hieratiţi, simbolurli embistimeni.

 

Tră "Nirlu di sinur" şi pripunirea adrehoarăă a vizitatorilor şidzumu di zboru cu curatorlu Vladimir Bulat:

"București ved ună expoziție compactă, ună expoziție ñicăzancă, ama multu intensă ditu tuti locurli di videari. Dimecu, tru aţeali ndauâă lucrări, artistul anvăleaşti giumitati di secol di creație. Sigura că nu fu naetea-a artistului, fu naetea a mea curatorială ta să spunu aestă consecvență și cilăstăseari a artistului Ștefan Câlția tră habitat, tră ţui nsimneadză bănaticu, tră ţi nsimneadză ună casă. El nă spuni că ari ună tadi scară a bănarillei, ari ună tadi dimensiune a strañilui existențialu și aestă easti casa. Oamiñilli, tu kirolu di ma ninti, construia maş ahătu cătu lă lipsea. Și lucrul aestu Ștefan Câlția va s’lu yilipsească tru pictura a lui. Va să spunu că aestu zboru "sinur" pi cari ălu ufilisiiu ca titlu tru expoziție, spuni ti unu contur. El spuni ti unu sinuru, ti ună limită, anaparti di cari aproapea că dănăseşţă ta s’eşţă om. La aesta minduiiu cându ufilisiiu "sinur". Nirlu, ama, easti vără turlie ună hromă generică a hoarăllei transilvăneană, cari yilipsea tru Imperiul Austro-Ungar românitatea. Tru locurli di pritu hori, huryeaţlli lipsera să-și aungă fațadili tru nirlă tra să spună că elli suntu români. Aesta vără turlie easti partea administrativă a dimensiunillei ti nirlulu. 

Cându Ștefan Câlția și znui, deadunu cu Livia Câlția, casa ditu hoara Șona (centrul a Româniillei), năpoi s’turnă la aestă ñirlă ancestrală di itia că-lu aflapisti tutu tru protili dipli a casilor veclli, dimi tu dipli ună dupu alantă di azvestri cari s’aundzea pi hiotea a kirolui nai ma prezentu eara un ñirlu. Nirlu aţelu vru s-lu aducă diznău tu arada a dzuuăllei, căndăsinda și pi alantă huryeaţ s’facă idyea. Emu, a lui casă, easti pănu tu soni un proiect estetic pi cari lu-aduţi tru hoara işiş. El fudzi di nhoară și s-turnă. Și s-turnă di iu fudzi, di adusi năpoi lumea tută, di la turlia tru cari oamiñilli ş’adra casa, până la turlia tru cari s’nviştea, cum mâca, ţi purtaticu avea și cum interacționa anamisa di elli, spunănda păn tu soni ună armonie indestructibilă anamisa di lumi și om. S’pari că adză tamam hirescul easti atel pi cari lipseaşti s’lu cafţă, cându el exista și aproape că numata există. Ma nsusu di iţido, Ștefan Câlția easti ună imensă conștiință publică, estetică și artistică. El s’exprimă ca un pictor, ama spuni multu ma multu andicra di u spuni un pictor, altu andicra di Ștefan Câlția."

 

Vladimir Bulat nă zbură emu ti origiñili artistiţi al Câlția, ti influențele ditu pictura a lui, ama şi ti cumu u thimilliusi diznău artistul lumea a hoarăllei natală tru pândzăli a lui:

"Tu horli oltenești ţă si auraşti, adză. Ghini ma, Ștefan Câlția aprăftăseaşti pritu decupajlu a fațadilor, s’decupeadză ună cumată di ţeru di turlia a unăllei casă. Hoara nu easti maş ună adunari di case tru cari oamiñilli băneadzătrăiesc cumva impersonal, fiecari intră tru celula lui cum se stă la blocuri, tru marli c4săbă, unde depersonalizaria easti maximă, ci hoarăul de fapt trebuie să funcționeze ca un organism unic. Tocmai de aceea, de pildă, Ștefan Câlția a refăcut fierăria ditu hoară și la casili cari tora să znuescu și deapoa s’aungu tu nirlă, ună aiami s’ufilisescu niscănti detalii metaliti cari s’adara aclo, la fierăria cari xanaamintă tru inima hoarăllei. Prota lipseaşti s’akicăsimu că Ștefan Câlția easti pictor, și pictorul nu s’amintă tru ună pundie, maş un om niîmplinit, mindueasti că el rescrie totna istoria artăllei. Bunăoară, Ștefan Câlția ari niște referințe tru zona, știu eu, a picturllei olandeze. Lipseaşti videari opera a lui contextual și vara turlie ditu ună perspectivă istorică. Aoa, tru expoziţie, ţi s’aleapsi easti vără turlie și un decupaj ditu atea ţi lucră tru 2021, ama și lucri tru cari io spunu ună continuitate a niscăntoru teme."

 

Matei Câlția, hillilu artistului Ștefan Câlția, artist tu  arada a lui și curatorlu a expoziției "Glăjărie. Aprukearea di un meșteșug" di la Iași, nă spusi ti conceptul cari amintă expoziției-omagiu tră vecllili ateliere di geami:

"Expune un proiect la cari lucrămu deadunu anul aestu, un proiect ţi lu aveamu tu minti di ma mulță ani și la cari tora nă pripusimu, un proiect cari nkiseaşti di la naturile a lui statiţi și di la pirmituserli a lui vizavi di lucărli di geami ditu casa părințălor a lui, ditu hoara sud-transilvăneană. Și asi adunămu ună colecție de 20 lucrări di pictură tru cari s’vedu vase, obiecte dii geami medievală târdzie, și ma multu cilăstăsimu tru aestă primăveară-veară cari tricu, s’căftăm formele, s’akicăsimu meșteșuglu și s’faţem ună primă cilăstăseari di znueari, ti aesti vase. Expoziția ari aproapea 150 di ahtări lucre di geami. Meșteșuglu a geamillei easti tru prota andămusitu tru Transilvania, di itia a kihăeadzloru di aclo și faptulu că eara parte ditu Imperiul Habsburgic. Ma amanatu, aesti sticlării tradiţionale, glăjării, fură falimentate di apariția favriţlor și a proceselor mecanizate, di ideea di lucru la bandă, işită cu Ford, cari alăxiră turlia di fabricari a geamillei și ase s-adrara cantităț ma mări. Apariția a gazlui, a calillei di heru, tuti alăxiră turliili tru cari putea s’lucreadă și dinaoara, aasti ateliere cu multu lucru pimtu fizic agiumsiră fără amintaticu și ase vără turlie kiru meșteșuglu."


 

   

Autoru: Ion Puican

Armânipsearia: Taşcu Lala

 

 

 

 

 

 

 

 

 


www.rri.ro
Publicat: 2021-12-28 16:16:00
Vizualizari: 287
TiparesteTipareste