Ascultă Live

Ascultă Radio România Internațional Live

Amenajarea râului Dâmbovița

Pe o lungime de 22 de kilometri, Bucureștiul este străbătut pe diagonala de la nord-vest la sud-est de râul Dâmbovița, încadrat la nord de afluentul Colentina și la sud de râul Argeș.

Adaugă ca sursă preferată în Google
Amenajarea râului Dâmbovița
Amenajarea râului Dâmbovița

, 13.02.2022, 17:08

Pe o lungime de 22 de kilometri, Bucureștiul este străbătut pe diagonala de la nord-vest la sud-est de râul Dâmbovița, încadrat la nord de afluentul Colentina și la sud de râul Argeș. Dâmbovița izvorăște din Munții Făgăraș, are o lungime de 237 de kilometri și parcurge o diferență de altitudine de 1757 metri. După ce părăsește capitala României, peste 40 de kilometri se varsă în râul Argeș în dreptul localității Budești. Un județ are numele ”Dâmbovița” care are ca reședință Târgoviște, vechea capitală medievală a principatului Munteniei.



De la jumătatea secolului al 15-lea, din vremea principelui Vlad Țepeș, datează cea mai veche menționare a orașului București, căruia în documente i se mai spunea și Cetatea Dâmboviței. Locuitorii beneficiau de pe urma râului sinuos, îi foloseau apa pentru băut și spălat. Primele cișmele publice s-au construit în vremea principelui Alexandru Ipsilanti, către sfârșitul anilor 1790, precum și primele rețele de aducțiune a apei. De pe străzile Bucureștiului nu lipseau celebrii sacagii, vânzătorii de apă potabilă, care distribuiau necesarul de apă. Dar locuitorii se confruntau și cu capriciile Dâmboviței. De multe ori, ploile excesive provocau inundarea cartierelor și înmlăștinirea unor zone.



Formarea statului român modern în 1859 și stabilirea capitalei la București a însemnat începutul transformării Dâmboviței, a îmblânzirii sale. Luând ca model amenajarea râurilor din marile capitale europene Parisul, Londra și Berlinul, inginerii români au elaborat planuri de amenajare pentru a înlătura neajunsurile naturale. Primele încercări de a îmblânzi furia apei au fost făcute sub același principe Ipsilanti, în 1775, când s-a construit un canal pentru a limita proporțiile inundațiilor. În 1813, sub domnia principelui Ioan Caragea, s-a curățat fundul albiei. Dar adevăratele transformări veneau după anul 1878, când România devenea independentă. Începând cu 1880, după planurile inginerului și arhitectului Grigore Cerchez s-a regularizat cursul prin oraș, s-a adâncit albia, s-au taluzat și consolidat malurile, s-au plantat șiruri de arbori, s-au construit poduri.



Însă cel mai amplu proiect de amenajare a fost pus la punct după seismul din 4 martie 1977. Atunci, Nicolae Ceaușescu a ordonat schimbarea fizionomiei zonei centrale a orașului București, amenajarea Dâmboviței fiind o parte a proiectului. Istoricul Cezar-Petre Buiumaci de la Muzeul Municipiului București, a arătat în ce a constat ambițiosul proiect: ”În marele proiect de schimbare a centrului orașului pe care Ceaușescu l-a demarat după cutremurul din 4 martie 1977 a fost inclusă și amenajarea Dâmboviței. Proiectul marelui Centru Civic al capitalei, ale cărui prime schițe apar după cutremur, a însemnat o intervenție brutală și nemaiîntîlnită până la acel moment. A presupus demolarea zonei centrale a orașului, o zonă eminamente rezidențială. Demolarea locuințelor crea problema spațiului locativ necesar mutării familiilor din locuințele demolate. Bucureștiul devenea un mare șantier, nu doar centrul fiind afectat, ci și zonele destinate noilor blocuri care să-i adăpostească pe cei care rămâneau fără casă. O astfel de zonă era noul ansamblu de locuințe Crîngași-Constructorilor-Giulești, menit să adăpostească 45.000 de locuitori. În paralel cu acest demers se desfășoară procesul de reamenajare a râului Dâmbovița pe întreaga sa albie, pe traseul pe care aceasta în avea în capitală.”



Ceaușescu prelua și idei mai vechi care își propuneau să facă Dâmbovița navigabilă și s-o integreze într-un alt proiect și mai amplu, și anume de a face Bucureștiul port la Dunăre printr-un canal. Cezar-Petre Buiumaci: ”Această amenajare care s-a dorit a fi parte a realizării Canalui București-Dunăre a apărut cu mult timp înainte, încă din secolul al 19-lea, și a fost reluată ciclic ulterior. Pentru realizarea acestui proiect au fost construite lacurile de acumulare Ciurel și Văcărești menite să crească volumul de apă și să creeze condiții navigabile. Geografia terenului nu permitea însă acest lucru și s-a renunțat la ideea navigației în interiorul orașului, rămânând varianta navigației pornind de la ieșirea din oraș, respectiv zona Vitan-Cățelu.”



Noua Dâmboviță avea o cu totul altă față. Pentru a înlătura definitiv pericolul inundațiilor, dar și pentru a fi utilă irigațiilor, Dâmbovița era barată succesiv la 20 de kilometri de la izvoare și la 80 de kilometri de la intrarea în București. Al treilea baraj era chiar în București și în spatele lui se va forma Lacul Morii. Înainte de intrarea în București, un braț care merge spre sud a fost săpat pentru a devia eventualul surplus de ape către râul Ciorogârla. Albia urbană a Dâmboviței era săpată și sub ea se construiau două canale colectoare de ape reziduale. Podurile erau reconstruite și unele reamplasate, iar malurile erau betonate.



Cezar-Petre Buiumaci: ”Amenajarea Dâmboviței a fost una complexă, nu doar albia a fost reconfigurată, ci și întregi rețele care o intersectau, instalațiile de menținere a unui debit relativ constant. Pe lângă construirea de noi poduri și pasarele de traversare a râului, pe segmentele de delimitare de biefuri au fost realizate amenajări destinate agrementului: o serie de pontoane și accese pe luciul apei. Tot din această categorie face parte și amenajarea ștrandului Crângași, în imediata apropiere a lacului Ciurel.”



Aspectul actual al Dâmboviței în București are o istorie relativ nouă. Însă ea se scrie mergând în urmă cu cel puțin 200 de ani.




RadioRomaniaInternational · Enciclopedia RRI – 11.02.2022

Enciclopedia RRI
Enciclopedia RRI duminică, 15 noiembrie 2026

„Inundația II”

În 1970, după inundațiile care au lovit România, o imagine semnată de Joan Miró a ajuns pe un timbru românesc. Artistul catalan a realizat o compoziți…

„Inundația II”
Expoziția Generală Română din 1906 – Jubileul în imagini la 120 de ani
Enciclopedia RRI duminică, 08 noiembrie 2026

Expoziția Generală din 1906

Acum 120 de ani, pe 6 iunie 1906, în capitala României se deschidea o mare expoziție care să marcheze o triplă sărbătoare: 40 de ani de domnie a regel…

Expoziția Generală din 1906
Sursa foto: eteatru.ro
Enciclopedia RRI duminică, 01 noiembrie 2026

Teatrul la microfon

Teatrul Național Radiofonic (TNR) este instituția care produce teatru pentru Radio România, iar povestea sa începe în anul 1929, când a fost difuzată …

Teatrul la microfon
Enciclopedia RRI
Enciclopedia RRI duminică, 25 octombrie 2026

Donația Dimitrie N. Ciotori

În 1932, juristul, politicianul și diplomatul Dimitrie N. Ciotori își dona colecția de 74 de materiale cartografice Bibliotecii Academiei Române. Născ…

Donația Dimitrie N. Ciotori
Enciclopedia RRI duminică, 18 octombrie 2026

Coiful de la Coțofenești

Coiful de la Coțofenești este unul dintre cele mai valoroase obiecte de aur descoperite vreodată pe teritoriul României, aparținând civilizației traco…

Coiful de la Coțofenești
Enciclopedia RRI duminică, 11 octombrie 2026

Institutul Medico-Legal sau patrimoniul pierdut al Bucureștiului

Pe malul stâng al Dâmboviței, după ce râul părăsește zona centrală din Piața Unirii, se găsea până în 1985 clădirea Institutului Medico-Legal care pur…

Institutul Medico-Legal sau patrimoniul pierdut al Bucureștiului
Enciclopedia RRI duminică, 04 octombrie 2026

Alburnus Maior, Roșia Montană

Alburnus Maior este numele antic roman al localității Roșia Montană, aflată în centrul României, în regiunea istorică a Transilvaniei, în Munții Apuse…

Alburnus Maior, Roșia Montană
Enciclopedia RRI duminică, 27 septembrie 2026

Medicina legală în România

Medicina legală este acea ramură a medicinei care face ca adevărul să fie mai ușor de găsit și ca legea să se aplice drept. Medicina legală din Români…

Medicina legală în România

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Afilieri RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Furnizori de servicii de difuzare/redifuzare

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company