Neurologul Gheorghe Marinescu
Considerat unul dintre cei mai importanți medici români și cel de numele căruia se leagă începutul studierii bolilor nervoase și nașterii neurologiei, Gheorghe Marinescu s-a născut în capitala București în 1863 și a murit tot acolo, în 1938, la 75 de ani.
Steliu Lambru, 02.06.2024, 12:30
Studiază medicina la București și din 1889 pleacă la Paris pentru a-și continua studiile în clinica celebrului neurolog francez Jean-Martin Charcot. Studiile și le va aprofunda prin călătorii în Germania, Marea Britanie, Belgia și Italia. În 1897 își ia titlul de doctor în medicină la Facultatea de Medicină din Paris. Cea mai mare parte a cercetărilor sale sunt publicate în reviste de limbă franceză. Revenit în România la începutul secolului 20, Gheorghe Marinescu este ales membru al Academiei Române, este numit profesor la Facultatea de Medicină din București și activează la clinica de neurologie a Spitalului Colentina din București.
Muzeul Municipiului București are patru colecții care au aparținut unor medici. Muzeul Victor Babeș, medic microbiolog, Muzeul Nicolae Minovici, medic legist, Muzeul George Severeanu, medic radiolog, și colecția Gheorghe Marinescu, medic neurolog. O expoziție dedicată acestuia din urmă a fost deschisă la palatul Suțu și intitulată ”Gheorghe Marinescu – o viață dedicată muncii, științei, progresului”.
Medicul psihiatru Octavian Buda, profesor de istoria medicinei la Universitatea de Medicină și Farmacie ”Carol Davila” din București, a spus că personalitatea științifică a lui Marinescu a fost una complexă și a lăsat o moștenire fundamentală pentru școala românească de neurologie.
”În esență, Gheorghe Marinescu s-a ocupat de ceea ce astăzi se numește în limbajul științific modern neuroștiințe. Ca psihiatru, ca istoric al medicinei, am publicat câteva articole în legătură cu Gheorghe Marinescu, articole care au intrat într-un circuit internațional. Și eu mi-am prins urechile, ca să spun așa, în ceea ce scrie Gheorghe Marinescu pentru că este un savant care face cercetare fundamentală în domenii asociate neurologiei pe care n-am cum să le explicitez așa ușor. Ele țin de arhitectura neuronală, de folosirea instrumentarului de maximă modernitate pentru epoca respectivă în a înțelege cum funcționează creierul uman și așa mai departe.”
Marinescu s-a format într-un mediu intelectual și științific la cel mai înalt nivel mondial atunci când a ajuns să studieze în Occident. Unul dintre profesorii săi a fost eminentul neurolog Jean-Martin Charcot, educator al multor generații de medici de renume. Octavian Buda a remarcat influența copleșitoare a lui Charcot asupra studenților săi, deci și a lui Marinescu.
”Dacă mă întrebați care este poate medicul român cel mai cunoscut pe plan internațional sigur că e foarte greu de spus. Dar, în clipa în care deschidem o carte de istorie internațională a neurologiei apare domnul Charcot, care a condus neurologia de la Paris, despre care vreau să spun că îi juca pe degetele de la o mână pe toți proprietarii saloanelor culturale. Erau înnebuniți de personalitatea lui pentru că folosea fotografie, folosea arta cinematografică de la care s-a inspirat și Marinescu. Charcot era una dintre interfețele spectaculoase ale culturii științifice pariziene și internaționale de sfârșit de secol 19. Printre acei mititei care stăteau la domnul Charcot să-i asculte extaziați cursurile n-a fost nimeni altul decât Sigmund Freud. Același Sigmund Freud, pe care Marinescu nu l-a întâlnit, avea să fie marcat de lecțiile de medicină, de psihologie, de psihopatologie. Charcot este un om care a gândit medicina modernă. I se poate reproșa astăzi faptul că era tributar unor concepții, dar el a fost un personaj magnetic care a antrenat în jurul lui o școală întreagă. Și, venit de la București, un om harnic și serios, care știa să umble pe lamele histologice și să le analizeze cu foarte mare lux de amănunte, a fost și Marinescu.”
Întors în România, țară care se moderniza într-un ritm alert, Marinescu a devenit un model pentru viitorii neurologi români. Octavian Buda.
”El a fost un om care, ca medic și venind cu școala pariziană, politicienii îl cam știau de frică. Era destul de inteligent, știa să pună lucrurile destul de sever la punct, și el a reprezentat, desigur, o elită medicală cu totul remarcabilă. Deci, aceste artefacte care au rămas în urma lui și aceste cercetări științifice, care sunt foarte savante și foarte tehnice, îl arată ca un om preocupat de tot ce înseamnă noutate în domeniul lui, eu zic că îl autorizează ca un personaj foarte cunoscut în mediul occidental. A adaptat foarte multe lucruri din cultura noastră universitară. Acolo e și un testament de om foarte supărat pe realitatea vremii. Îl putem interpreta și ca un martor al unei societăți care a fost foarte civilizată și foarte dornică de achiziție de tehnologie și de cultură. Este ceva dacă ne gândim că Gheorghe Marinescu a folosit un aparat care, să zicem așa, este instrumentul cu care avem toată cultura asta de covoare roșii de la Cannes.”
Proiectul expozițional de la Muzeul Bucureștiului cuprinde documente și obiecte care au aparținut medicului. Între altele, este prezent și aparatul de proiecție folosit de Gheorghe Marinescu pentru studierea bolilor nervoase care provocau tulburări de mișcare ale membrelor.
