Comunitatea sefardă din Bucureștiul multicultural l-a dat pe Hillel Manoach, influent om de afaceri din prima jumătate a secolului al 19-lea. Manoach a fost implicat din plin în tot ce a însemnat relația dintre finanțe și proiectele politice ale timpului, cel mai important fiind acela al edificării României moderne.
Ziua Regelui” sau „Ziua Regalității” a fost Ziua națională a României între anii 1866-1916 și 1918-1947. Era sărbătorită la 10 mai. În anul 1866, pe data de 10 mai, Principele Carol I de Hohenzollern-Sigmaringen ajunge la București și este încoronat ca domnitor al României.
Unul dintre străinii care au vizitat Principatul Munteniei, cu puțin timp după unirea din 1859 și cu puțin timp înainte de a se numi România, a fost Dieudonné Auguste Lancelot, litograf, gravor și ilustrator francez.
În anul 1985, în plin comunism, când exprimarea artistică autentică era tot mai greu de susținut în spațiul public, cinci pictori români îndrăzneau să propună o formă de rezistență prin spiritualitate și reflecție.
În istoria cafelei există și o contribuție românească, este vorba despre cafeaua Marghiloman ori marghilomana, o combinație de cafea, zahăr și rom, cu sau fără apă.
În anul 2025, Paștele Ortodox și Paștele Catolic au fost sărbătorite în aceeași zi, pe 20 aprilie. Totodată, decesul recent al Papei Francisc și contextul tranziției și reflecției din interiorul Bisericii Catolice readuc în atenția publică momentele semnificative în care România s-a aflat în centrul atenției Vaticanului.
Una dintre prezențele specifice Europei de Sud-Est și Orientului Mijlociu, care a contribuit la crearea unui spațiu multicultural comun, a fost și limba ladino, limbă vorbită de evreii sefarzi.
Epoca eneolitică sau epoca aramei și a pietrei (definit ca un interval de timp în care metalele, precum aurul sau cuprul sunt prelucrate pentru prima dată de către comunitățile preistorice) aduce mari bogății istorice în cunoașterea dezvoltării umane.
Istoria evreilor sefarzi în spațiul românesc începe la jumătatea secolului al XVI-lea și este legată de București.
Nicolae Iorga (1871-1940) considerat cel mai mare istoric al românilor, a fost critic literar, documentarist, dramaturg, poet, enciclopedist, memorialist, ministru și parlamentar român.
Industria auto română de dinainte de 1989 a produs și un autoturism mai puțin cunoscut, este vorba despre Dacia 500 Lăstun.
Pictorul Ion Țuculescu (1910-1962) s-a născut la Craiova, reședința județului Dolj, din sud-estul României.
Radiodifuziunea datorează magnetofonului o parte importantă a funcționării ei în decursul timpului.
Sculptorul Frederic Storck a fost una dintre cele mai proeminente figuri ale artei românești dintre cele două războaie mondiale. Se poate spune cu certitudine că în sculptură a fost unul dintre artiștii cei mai reprezentativi și mai multilaterali.
Vă invităm să descoperiți povestea Cazinoului din Constanța, emblema celui mai mare oraș-port românesc la Marea Neagră, fondat de coloniști greci în antichitate sub numele de Tomis.
