Un tribunal pentru copii
Tribunalul pentru Minori și Familie din Brașov a fost înființat în 2004. A fost primul de acest gen din România.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Roxana Vasile, 21.09.2022, 15:15
Tribunalul
pentru Minori și Familie din Brașov a fost înființat în 2004. A fost primul
de acest gen din România. Se dorea un proiect-pilot care, până în 2007, să fie
replicat dacă nu în toată țara, măcar în orașele importante. Doar că, în 2022,
Tribunalul pentru Minori și Familie de la Brașov rămâne, în continuare, singurul
de acest fel din țară specializat pe
soluţionarea cauzelor civile şi penale în care sunt implicaţi copii.
În răstimpul
de când există, au fost voci care au pledat pentru desființarea instanței
brașovene, pe motiv că activitatea ei ar fi ʺnejustificatăʺ. În sprijinul ideii
au fost aduse argumente de natură pecuniară – Tribunalul pentru Minori şi Familie
ar avea un volum de activitate prea mai mic raportat la resursele umane și
materiale necesare funcționării sale. Într-o discuție publică recentă găzduită
de PressHub.ro, actuala președintă a Tribunalului, judecătoarea Gabriela
Chihaia, contra-argumentează.
În primul
rând, la Tribunalul pentru Minori și Familie din Brașov a fost amenajată o
cameră specială pentru ascultarea copiilor. Prin grija unei asociaţii -
Femeile se implică – și prin sponsorizări și donații, minorii pot fi audiaţi
pentru diversele cauze în care sunt implicaţi într-un mediu mult mai prietenos,
cu mobilier şi design interior colorate şi relaxante. Copiii pot trece prin
traume cu urmări pe termen lung în viaţa lor, astfel că un mediu în care să se
simtă relaxaţi este extrem de important atunci când sunt ascultaţi de
instanţele de judecată. Judecătoarea Gabriela Chihaia:
ʺÎntr-un mediu diferit
de sala de judecată, care este un mediu auster, sec, unde există o anumită
procedură care trebuie urmată la nivel de ceremonie – cu ridicarea în picioare
în momentul în care intră instanța, cu ocazia apelului părților, cu inculpatul
cu care poate fi privat de libertate, să fie arestat preventiv sau poate fi sub
o măsură ca arestul la domiciliu sau controlul judiciar sau chiar liber și să fie
prezent în sala de judecată, cu familia sau prietenii inculpatului care pot fi
prezenți, uneori, chiar în sala de judecată, dacă este ședință publică sau dacă
este, cum se întâmplă de cele mai multe ori când avem o persoană vătămată
victimă minoră, ședința nepublică să fie în afara sălii de judecată, pe
holurile instanței sau în curtea instanței – sigur că minorul confruntat, chiar
și numai la nivel vizual, cu aceste persoane, nu face decât să suporte o traumă
în plus celei care oricum există odată implicat într-o procedură judiciară. Și atunci, aceste camere
speciale îi conferă posibilitatea de a se dezvălui mult mai ușor în fața instanței
de judecată. Am avut minori care s-au jucat întâi, care, deși la început mai
stresați și mai încordați, apoi s-au relaxat și au povestit mult mai ușor decât,
cu siguranță, ar fi făcut-o într-o sală de judecată.ʺ
Un al doilea
argument în favoarea înființării, în România, a mai multor tribunale pentru
minori și familie este că numărul de cazuri care îi implică pe copii e în
creștere. În instanța specializată de la Brașov, ele sunt preluate și
soluționate cu celeritate, în comparație cu un tribunal generalist. Din nou,
președinta Tribunalului brașovean, Gabriela Chihaia:
ʺCred că acest număr de
cazuri a crescut și se află pe o ușoară pantă crescătoare raportat la nivelul
cel puțin al Tribunalului pentru Minori și Familie. Eu am venit la această
instanță începând cu 1 ianuarie 2019 și pot spune că am observat că numărul de
dosare în care sunt implicate persoane vătămate minore, victime ale
infracțiunilor sexuale – cred că acestea sunt cele mai des întâlnite – a
crescut. Nu este o creștere exponențială, însă, în permanență, noi avem astfel
de dosare. Având această specializare, ne putem organiza mai bine pe astfel de
dosare. Spre exemplu, pe un trafic de minori, care este un dosar care vine la
noi în primă instanță sau un dosar care are ca obiect săvârșirea unei
infracțiuni de omor sau de tentativă de omor comisă de un minor sau asupra unui
minor, le preluăm cu celeritate, dar această celeritate ține de normele de
procedură penală, pentru că, în același timp, trebuie să respectăm termenele
prevăzute de legislație, trebuie să respectăm drepturile la apărare, să oferim
posibilitatea tuturor părților să își exercite în mod real astfel de drepturi. Dar,
dincolo de termene, stăm foarte bine la timpul de soluționare a dosarelor.ʺ
În fine, dat
fiind specificul activității Tribunalului pentru Minori și Familie, angajații acestuia
au devenit specialiști în materia minorilor, atât în cauze civile, cât și
penale. Gabriela Chihaia: ʺUn tribunal obișnuit soluționează aceste
dosare de minori și familie alături de celelalte dosare din materiile civil,
respectiv penal. Or, judecând în mai multe materii, este evident că judecătorul
nu se poate specializa pe fiecare din aceste materii, în condițiile în care
fiecare reclamă o specificitate anume. De aceea, ținând cont că, în permanență,
s-a tot insistat, în decursul anilor, pe specializarea judecătorilor, o astfel
de instanță specializată nu poate să fie decât un plus pentru organizarea
instanțelor din țara noastră, pentru judecători și, implicit, pentru societatea
căreia ne adresăm.ʺ
Deși
abandonat, deci, din fașă, proiectul înființării în România de tribunale specializate
în problematica copiilor și a familiei continuă să fie în atenție, prin nevoia
ca minorilor să le fie respectate drepturile, în conformitate inclusiv cu
legislația și recomandările internaționale. Existența doar a unei singure
astfel de instanțe este, pentru mulți, o eroare.
