Ziua bebelușilor născuți prematur

Președinția română a lansat proiectul social ʺRomânia în luminăʺ, care să aducă în atenția publică teme precum sănătatea, educația sau bunăstarea copiilor, tinerilor, femeilor și categoriilor vulnerabile. Primul eveniment din cadrul proiectului a fost destinat bebelușilor născuți prematur.

Roxana Vasile, 26.11.2025, 16:00

Anual, în lume, se nasc aproximativ 140 de milioane de bebeluși. Dintre aceștia, circa 15 milioane se grăbesc să vină pe lume înainte de termen, adică aproximativ 10%. Rata natalității premature variază, însă, de la o țară la alta, între 5 și 18 procente.

Prematuritatea reprezintă o problemă de sănătate foarte severă – este a doua cauză principală de deces la nivel mondial în rândul copiilor sub 5 ani, după pneumonie. Numeroși alți micuți pot rămâne cu dizabilități pe viață sub aspect fizic, neurologic sau al învățării. De cele mai multe ori, ei au nevoie de tratament de susținere de lungă durată.

Or, pentru a crește gradul de conștientizare asupra numărului mare al nașterilor premature și a complicațiilor asociate, ziua de 17 noiembrie este, anual, dedicată copiilor născuți prematur pe întreg mapamondul.

Și la București, cu această ocazie, Palatul Cotroceni a fost iluminat în violet în semn de solidaritate cu familiile născuţilor prematur, aprinderea luminilor având loc în prezenţa partenerei de viaţă a preşedintelui țării.

Nicușor Dan și Mirabela Grădinaru sunt, ei înșiși, părinții a doi copii născuți prematur. ʺCunosc foarte bine sentimentul de neputinţă, orele de aşteptare în care nu ştii dacă lumea ta începe sau se termină.’ – afirmă șeful statului într-un mesaj transmis cu ocazia evenimentului. Și tot el amintește că, în România, unul din zece copii se naşte prematur, adică circa 14.000 în fiecare an. ʺPentru aproximativ 14.000 de familii, viaţa începe la Terapie Intensivă Neonatală. Aceşti copii sunt fragili, vulnerabili şi au nevoie de intervenţie timpurie medicală şi de programe sociale, pentru a creşte sănătoşi şi pentru a avea şanse reale la o viaţă normală. Dar, la fel de important, au nevoie de mângâiere şi iubire de la prima respiraţie.ʺ – spune Nicușor Dan.

În România, trebuie centre interdisciplinare dedicate îngrijirii nou-născuţilor prematur. Și mai trebuie să se înfiinţeze un registru naţional pentru evidenţa acestor copii – afirmă și partenera sa, Mirabela Grădinaru: ʺZiua prematurităţii ne face să conştientizăm cât de importantă este empatia. Ne aminteşte că fiecare dintre noi contează şi că doar împreună putem deveni puternici. Orice punct vulnerabil, fie personal, fie al unei comunităţi, poate fi vindecat atunci când îl recunoaştem şi facem tot ce ţine de noi pentru a-l transforma. De aceea, fiecare dintre noi trebuie să-şi găsească acea forţă, acea forţă interioară, să-şi descopere calităţile şi să le împărtăşească şi în crearea binelui comun. Astăzi, aducem în discuţie nevoia de a crea centre multidisciplinare de specialitate în maternităţi, dedicate sprijinirii acestei categării vulnerabile. Vorbim despre spaţii care să ofere îngrijire integrată – medicală, psihologică şi socială, despre înfiinţarea Registrului prematurilor şi despre implementarea îngrijirii de tip ʹcangurʹ, pentru ca niciun copil născut prematur să nu fie lăsat în urmă. Este important pentru noi, ca societate, să cultivăm empatia şi sprijinul reciproc.ʺ

Potrivit ministrului Sănătăţii, Alexandru Rogobete, Registrul Naţional al Prematurilor este un proiect aflat, deja, în fază de implementare. Acesta va colecta date importante – funcţii vitale sau eventuale patologii asociate – pentru o monitorizare anuală a pacienţilor născuţi prematur.

Tot potrivit ministrului, pentru ca centrele universitare să nu mai fie supraaglomerate, prin PNRR a fost crescută capacitatea de răspuns a unităţilor ATI nou-născuţi cu 65 de paturi în ultimul an, iar până în 2028 va creşte cu încă 50 de paturi.

Nu în ultimul rând, Alexandru Rogobete a vorbit de o modificare a legii, astfel încât părinţii nou-născuţilor prematur să poată interacţiona fizic cu ei mai mult de 10 minute, cât le este permis acum: ʺS-au pus pe masă nevoi de modificare legislativă, tocmai pentru a facilita accesul anumitor terapii moderne în terapie intensivă nou-născuţi şi care se practică în România în câteva maternităţi, dar nu în suficiente, şi anume o interacţiune rapidă a mamei sau a tatălui cu nou-născutul, o interacţiune fizică, nu doar prin sticla incubatorului. Practic, am discutat despre o relaxare administrativă şi o relaxare a anumitor protocoale, pentru a permite accesul mamelor, accesul părinţilor în secţia de anestezie terapie intensivă nou-născut nu doar 10 minute, cum este acum în legislaţia din România, ci o adaptare practic a legislaţiei la standarde europene, unde acest lucru se întâmplă frecvent.ʺ

Primele luni de viaţă ale unui copil născut prematur încep în incubator, înconjurat de aparate care îi susţin funcţiile vitale. În unele cazuri, bebeluşii rămân acolo luni la rând, până când pot fi externaţi, ca să ajungă, în sfârşit, acasă. Iar îngrijirea unui nou-născut prematur cu probleme de sănătate poate ajunge chiar și la un milion de dolari în perioada spitalizării. Preşedintelui Comisiei de Neonatologie a Ministerului Sănătăţii, Cătălin Cîrstoveanu, îi este foarte familiar acest mediu spitalicesc. Reputat medic neonatolog, el se felicită că mortalitatea în rândul nou-născuţilor a scăzut simțitor în ultimii zece ani în România, datorită unor investiţii majore. Dar, spune el, încă este loc pentru mai bine.

De altfel, există, la nivel global, un Obiectiv de dezvoltare durabilă – acela de a pune capăt deceselor nou-născuților care pot fi prevenite, până în 2030 toate țările lumii trebuind să reducă mortalitatea neonatală la sub 12 decese la 1.000 de născuți vii.