De aproape patru ani, conflictul militar din Ucraina aduce suferință și pierderi însemnate de vieți omenești, iar sancțiunile și negocierile încă așteaptă un rezultat care să pună capăt confruntării.
Migrația globală se traduce, în prezent, prin sute de milioane de persoane aflate în altă țară decât cea în care s-au născut – în principal, adulți aflați în activitate economică, dar și studenți sau chiar familii întregi, refugiați, solicitanți de azil și persoane strămutate de conflicte sau dezastre.
Războiul din Ucraina are un impact semnificativ asupra securității Balcanilor, chiar dacă regiunea nu este direct implicată militar. Războiul a crescut inclusiv riscurile legate de dezinformare și influență externă.
Roboții au devenit prezențe obișnuite în fabrici, spitale, școli sau chiar în locuințe, contribuind la creșterea eficienței și la optimizarea activităților.
Nevoia UE de a-și consolida propria capacitate de apărare devine tot mai clară. Evoluțiile geopolitice, care includ războiul din Ucraina, competiția globală crescută sau schimbările în politica de securitate a SUA, forțează Bruxellesul să se îndrepte către un model de apărare mai robust, coerent și interoperabil.
Previziunile de toamnă ale Comisiei Europene arată că economia României intră într-o perioadă de încetinire a creşterii pentru următorii doi ani, pe fondul măsurilor de austeritate adoptate pentru reducerea deficitului bugetar, cel mai mare din Uniune.
Informația circulă cu viteze amețitoare, oricine poate transmite un mesaj care ajunge instantaneu la foarte multe persoane, rețelele sociale distribuie și repetă idei într-un ritm greu de imaginat până de curând, iar odată cu acestea a crescut și dezinformarea.
Migrația românească reprezintă unul dintre cele mai puternice fenomene sociale ale ultimelor decenii, iar datele confirmă amploarea sa.
Demersul Uniunii Europene de a-și regândi apărarea și rolul strategic survine într-o lume marcată de tensiuni și schimbări geopolitice, după mai bine de șapte decenii de pace și prosperitate în Europa înainte ca războiul să ajungă la granițele sale.
Pe 26 octombrie, după mai bine de un secol de la primele inițiative și după 15 ani de construcție efectivă, Catedrala Națională și-a deschis porțile în România, țară în care 85% dintre cetățeni se identifică drept ortodocși.
Atingerea neutralității climatice la orizontul anului 2050 reprezintă un obiectiv al Uniunii Europene. Unul ambițios, care implică transformarea sectoarelor ce țin de industrie, energie, transport, clădiri, agricultură sau silvicultură și care presupune acționarea pentru reducerea spre zero a cantității de emisii nete de gaze cu efect de seră, concomitent cu punerea în aplicare a unor mijloace prin care chiar și aceasta redusă să fie absorbită sau compensată
În fiecare zi, milioane de atacuri cibernetice sunt lansate în lume. Vizează companii mari, dar și oameni obișnuiți, astfel că ceea ce cândva părea o problemă doar pentru IT-iști, astăzi ne privește pe toți.
În septembrie, Republica Moldova a dat un test electoral decisiv având ca miză direcția în care se îndreaptă țara: spre consolidarea parcursului european sau, dimpotrivă, spre amânarea lui.
Securitatea - un subiect tot mai prezent în viața de zi cu zi și nu doar în sens militar, ci într-un spectru mult mai larg, pentru că realitatea ultimilor ani ne arată că războaiele moderne nu se mai poartă doar cu tancuri și avioane.
Proces natural și inevitabil pentru toate organismele vii, îmbătrânirea vine cu o scădere progresivă a funcției fiziologice și o vulnerabilitate crescută la bolile legate de vârstă.
