Lucrări di ananghi di-tu Praidu
Praidu, nolgica ali vãsilie, iu ploiurli nicarã mina di sari, ahurhirã lucrări di ananghi tra s-u-ascapã salina, s’agiutã agenţãlli icunomiţ cari ţãnea di lucrlu aliştei şi s’ndreagã catandisea a localităţlor ţi armasirã fãrã apã ti-a-beari.
Tașcu Lala, 04.06.2025, 22:03
Guvernul român vulusi protili agiutoari finanţiari trã intervenţii tru zona di piriclliu di la Salina Praid, greu zñiipsitã di nicãrli ditu bitisita-a meslui maiu. Prefectul a Giudeţlui Harghita dimãndã cã s’ndreadzi alãxearea-a cupañillei ti ñiclu arãu/pârâulu Corund, a curi cupañie s-ari surpatã şi aestã turlie apa curã tru sistemlu di galerii ali salinã, iarapoi constructorlu deadi asiguripseri că lucrărli va s’hibã hãzãri tu ahurhita-a meslui ţi yini.
Protlu planu di agiutoru di la cratu vulusitu di Executivlu di Bucureşti ari tu scupo andridzearea-a zñiiloru fapti di nicãri, spusi ministurlu ali economie, Bogdan Ivan, şi mutreaşti agiutarea-a suţiitatillei Salrom, cari chiverniseaşti Salina Praid, ama şi companiile cari ş-dizvãrtea lucãrlu icunomicu sumlocu-tu salinã. Easti zborlu ti huzmeţ turistiţi, di discurmari şi yitripseari, ţi s’facu tu partea di sanatoriu.
Mecanismulu vulusitu acaţã tu isapi nica şi anvãlearea acutotalui a tiñiiloru di cafi mesu, până tu 31 di andreu, trã aţelli 140 di oamiñi cari lucreadză sumuloclu ali salinã, ama şi agiutarea-a atiloru aproapea 200 di agenţã icunomiţ cari dizvãrtea huzmeţli a loru tu industria di uspiţãlle aproapea di loclu iu easti mina.
Bogdan Ivan: „Tru aestã oarã s’facu isãchi tu baza di dati tra s’bagã tu practico aestu mecanismu di finanţari cari nu poati s’nãstreacã 300.000 di ivradz pi companie, trã a curi operaţionalizari tora s’lucreadză pi livelu a Ministerlui ali Economie, Ministerlu di Finanţi, Consiliulu a Concurenţãllei tra s’ndreagã tu şcurtu kiro Ordinlu di Ministru pritu cari nidzemu ninti cu aestu planu di lucru”.
300 di miliuñi di lei (~60 miliuñi di ivradz) suntu pãradzlli ţi va s’hibã ahãrdzits di la bugetlu naţionalu, iarapoi 100 di miliuñi di lei (~20 miliuñi di euro) ditu totalu va s’hibã daţ unã ş-unã ţi planlu di agiutor di la stat va s’hibã apufusitã pritu ordinu di ministru, spusi tu arada lui viţepremierlu Tánczos Barna, cari cundille tutunãoarã că fu nkisitu şi mecanismulu di agiutoru european tra s’aducã pãradz ditu fondulu ţi easti kivernisitu di Comisia Europeanã.
Tánczos Barna: “Praid nu ari nicukirati zñiipsiti tru aestã oarã. Companiili zñiipsiti suntu, practic, Salrom şi companiili cari suntu sumulocu cu huzmetea zñiipsitã di itia a nicãrloru. Nicukirati nica nu furã zñiipsiti, oamiñilli nu avurã zñii. Himu ascumbusiţ tora ti lucãrlu cu partea di agiutoru di statu şi ti pãltearea cu pãradz ti zñii pi partea economică.”
Cu dzuua di adzã va s’agiungã tru România experţã ditu Spania, Olanda, Germania şi Ungaria, cari va s’facã urminii tu ligãturã cu piriclliulu andicra di catandisea a oamiñiloru şi trã fisi, tru condiţiile tru cari concentraţia di sari tru arãulu Târnava Njcã, tru cari s’vearsă pârâulu Corund şi di cari ţãni aprovizionarea cu apă ti-a-beari ti aţelli vãrã 40.000 di oamiñi, easti di aproapea dauă ori ma mari andicra di praglu strãxitu. Tru ndauã localităţ ditu reghiuni fu apufusitã catandisea di ananghi ti un kiro di 30 di dzãli, iarapoi populaţia fu urminipsitã s’nu bea apa di la şingirlu publicu di alimentari.
Autoru: Sorin Iordan
Armãnipsearia: Taşcu Lala
