Tru emisiunea armâneascâ di adzâ, s’da: << >> Hâbări dit bana româneascâ ş-internaţionalâ << >> Scriitori armâñi di aeri ş-di adzâ: Oani Foti << >> Bunâ-vâ ascultari!
Nicușor Dan easti năulu prezidentu ali Românie / Isapea a prezidentului interimaru ali României / Dronili ți suntu contra a nomlui, pot s-hibâ aguditi / Banca Naționalâ ali Românie dzâți ți va s-facâ ma largu / Premiu ti Roberta Metsola, tu Timișoara
România va s’chearã pãradz ivrupeañi ma s’nu llia ntrãoarã meatri ti redresarea bugetară.
Tru emisiunea armâneascâ di adzâ, s’da: << >> Hâbări dit bana româneascâ ş-internaţionalâ << >> Scriitori armâñi di aeri ş-di adzâ: Oani Foti << >> Bunâ-vâ ascultari!
Praidu, nolgica ali vãsilie, iu ploiurli nicarã mina di sari, ahurhirã lucrări di ananghi tra s-u-ascapã salina, s’agiutã agenţãlli icunomiţ cari ţãnea di lucrlu aliştei şi s’ndreagã catandisea a localităţlor ţi armasirã fãrã apã ti-a-beari.
Unâ oarâ cu pâzârâpserli ti adrarea ali nauâ Kivernisi, București s-caftâ cearei ti scâdearea a hărgilor.
Chiro arcuros, ploai yiro și cheameti tu Românie. Arcoarea și ploiurli vinirâ pisti Românie tu bitisita di primuvearâ. Ș-ti aesti dzâli meteorologilli feațirâ tâmbihi di cod purticalișu și galbinu di cantităț mări di apâ ti giumitatea ditu apiritâ ali vâsilie. Tu niscânti reghiuni, deadi multâ ploai ti aproapea 24 di sâhăț.
Raportul a ministrului ali Educaţie: anviţâmintul preuniversitar, nihâirlâticu; piriclliu di securitati naţionalâ.
Nãulu prezidentu Nicușor Dan pãrãstisi, tru zborlu ţi ãlu ţãnu dinintea-a Parlamentului, lucãrli di prota thesi ţi prindi s’li aibã România tru yinitu.
România ari un nãu prezidentu – Nicușor Dan – aţelu di ma ninti dimarhu a Bucureștiului. După șasi meşi di niputeari politică și mintireaşi tu lao România ari, ahurhinda di luni, 26 di maiu 2025, un nãu prezidentu bãgatu tu ipotisi – independentulu Nicușor Dan, un matematicianu di 55 di ani, amintătoru, anu, tru cirişaru a unlui nãu mandatu di dimarhu gheneralu ali Capitalã.
Tru emisiunea armâneascâ di adzâ, s’da: << >> Yișteri di foclor armânescu: Mihali Prefti << >> Bairu di cânticu armânescu: Pareia Pindu di Custanța <<>> Bunâ-vâ ascultari!
Aţelu di ma ninti premieru Marcel Ciolacu ş-dipusi demisia ditu ipotisea di prezidentu a PSD, protlu partidu a suţatãllei ţi easti la guvernari tru România.
Independentul Nicuşor Dan amintã alidzerli prezidenţiali ditu România. Dimarhulu gheneralu a Bucureştiului, Nicuşor Dan, candidat independentu, amintã alidzerli prezidentiali ditu România. El amintã ma multili ditu voturli misurati di Autoritatea Electorală Pirmanentă, ditu cratu şi ditu xinãtati.
23°C
Interviu cu teatrina, jurnalista și scriitoarea Ioana Popescu ți scoasi tu migdani, di ptânu kiro, cartea "Poveste din Pipera: Anotimpuri pierdute" ("Pirmithuseri di-tu Pipera: Iami kiruti di kiro")
Cu ndauâ dzâli ninti di Sârbâtori di Paști, s-pârâstâseaști unâ minari niaștiptatâ prit câsâbadzl’i ș-pâzărli armânești dit Makidunie.
Ți zbor dulți-i Paștili. Țâ si umpli budza di ñiari cându-l dzâț. Câtâ harauâ, câtâ mușuteațâ n-aduți cu nâs!
di Cola Fudulea pirmith spusu di Cristian Stere: Dzâlili trec agonja tu munti, cându hii acâțat cu lucrul, ma nu ș-atumțea cându ti-arupi dorlu, i ti frimitâ ș-ti bat gaileadzl’i.
Tu 15-li di Șcurtu 1918 eara amintatu prof. Vasile Barba, hoara Livãdz ditu Gãrție, ți dusi la Ațelu di Analtu tu 20-li di Sumedru 2007, Freiburg tu Ghirmãnie, și pitricutu calea ditu soni di vruta-lli Fumeallie cu soia și Armãnamea di Iuțido, București – di la scamnulu a Suțatãllei Culturalã Armãneascã la Mirmințâlli “Stã Vinirea”, iu ari arãpaslu tu Murmintulu cu Ayalma “Armãnlu nu Keari” deadunu cu vruta-lli nicukirã prof. dr. Katharina Barba.
Tu 15-li di Șcurtu 1918 eara amintatu prof. Vasile Barba, hoara Livãdz ditu Gãrție, ți dusi la Ațelu di Analtu tu 20-li di Sumedru 2007, Freiburg tu Ghirmãnie, și pitricutu calea ditu soni di vruta-lli Fumeallie cu soia și Armãnamea di Iuțido, București – di la scamnulu a Suțatãllei Culturalã Armãneascã la Mirmințâlli “Stã Vinirea”, iu ari arãpaslu tu Murmintulu cu Ayalma “Armãnlu nu Keari” deadunu cu vruta-lli nicukirã prof. dr. Katharina Barba.
Tru emisiunea armâneascâ di adzâ, s’da: << >> Hâbări dit bana româneascâ ş-internaţionalâ << >> Scriitori armâñi di aeri ş-di adzâ: Oani Foti << >> Bunâ-vâ ascultari!
Tru emisiunea armâneascâ di adzâ, s’da: << >> Hâbări dit bana româneascâ ş-internaţionalâ << >> Scriitori armâñi di aeri ş-di adzâ: Spiru Fuchi << >> Bunâ-vâ ascultari!
Tru emisiunea armâneascâ di adzâ, s’da: << >> Pirmithi armânești: "Hrisula ditu pâduri" di Nicolae Batzaria << >> Bairu di cânticu armânescu: Pareia Pindu <<>> Bunâ-vâ ascultari!
Tru emisiunea armâneascâ di adzâ, s’da: << >> Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu << >> Pirmithi armânești: Ți pirmitusescu soarili și vimtul - pirmit italian <<>> Bunâ-vâ ascultari!
Tru emisiunea armâneascâ di adzâ, s’da: << >> Hâbări dit bana româneascâ ş-internaţionalâ << >> Scriitori armâñi di aeri ş-di adzâ: Nushi Tulliu << >> Bunâ-vâ ascultari!
Tru emisiunea armâneascâ di adzâ, s’da: << >> Hâbări dit bana româneascâ ş-internaţionalâ << >> Scriitori armâñi di aeri ş-di adzâ: Tachi Caciona << >> Bunâ-vâ ascultari!
Tru emisiunea armâneascâ di adzâ, s’da: << >> Hâbări dit bana româneascâ ş-internaţionalâ << >> Scriitori armâñi di aeri ş-di adzâ: Oani Foti << >> Bunâ-vâ ascultari!
Tru emisiunea armâneascâ di adzâ, s’da: << >> Hâbări dit bana româneascâ ş-internaţionalâ << >> Scriitori armâñi di aeri ş-di adzâ: Oani Foti << >> Bunâ-vâ ascultari!
Sârbâtoarea a Cârciunlui easti unâ ditu nai ma vrutili ș-ma aștiptatili ditu anu. Easti chirolu a tradițiilor ș-a adețloru dati di bârnu-bârnu.
Bianca Boeroiu, unâ ditu cama cânâscutili artisti români di make-up, amintă Premiul Emmy 2023 ti nai ma bunlu machiaj contemporanu.
Tu isturia a llei di aproapea 250 añi, presa româneascâ avu și frândza (revista, publicația) ți inși, fârâ dânâseari, ti nai ma multu chiro
