Reacţii la misurli fiscali dimãndati di guvernu
Tru kirolu anda guvernanțãlli spunu că nipopularili misuri dimãndati suntu orlea-zorlea ananghisiti, atelli zñiipsiţ fuvirsescu cu grevi, s’clleamã cu dãnãsearea-a lucãrlui.
Tașcu Lala, 04.07.2025, 19:22
Un mixu di creaștiri di taxi și di ñicurari hãrgili, bãgati tu practico nai ma pţãnu pânu di bitisita-a anlui yinitoru, suntu tu planlu cu cari guvernanțãlli di București vor să scoată România ditu ndilicata catastisi financiară tru cari suntu, aguditã di unã xiki bugetarã multu mari. Isãkili spunu că, ditu 2021 până tru aestu kiro, hãrgili bugetari criscurã cu 43 di proţenti, iarapoi borgea publică s’aproaki di 1100 di miliardi di lei (aproapea 220 miliardi di euro), dimi 58% ditu PIB.
Redresarea easti orlea-zorlea ananghi sã s’facã, spun autoritățli români, di aesta ţãni evitarea retrogradarillei a vãsiliilei di cătrã aghențiile di evaluari tru zona nirecomandată a investițiilor. Ali Românie nu-lli da di mãnã ta s’agiungã tu categoria junk, ţi yini la pachetã inclusivu cu tocuri ma mãri trã împãrmuturli la cari Bucureștiul easti orlea zorlea anãnghisitu s’ufiliseascã.
Protlu mãnuclliu di misuri cari mutreaşti corectarea a deficitlui cabaia mari și trã cari executivlu apufusi ta s’da giueapea tru Parlamentu, acaţã tu isapi, ntrã altili, două praguri di TVA, di 11, şi atelu di 21%, creastirea acciziloru la ţigări, alcool şi combustibili, pãltearea di asigurări di sănătate și di cătrã persoanili cu pensii di 3.000 di lei ş-cama (600 di euro), creaştirea cu dauă oari a normãllei didacticã și scădearea a pãradzloru pãltiţ trã conţediili medicali trã lãngori di arada, taxarea suplimentară a profitlui la bănţã şi cu nai ma pţãnu 30% a amintatiţloru la agiocurli cu tihea, ama și ñicurarea a pareiillei di bugetari cari va s’llia voucheri di vacanţă.
Previzibilu, misurli adusirã niifharistuseari tru arada aţiloru zñiipsiţ, mulțã di aeşţã nkisirã pãnã tora, protesti pi napandica după ţi guvernanțãllii apufusirã ñicurarea a sporurloru. Dialoglu di gioi anamisa di mãrli confederaţii sindicali și premierlu Ilie Bolojan nu adusi, nnai ma pţãnu, pãnã tora, efectulu minduitu di reprezentanțãllii a lucrãtorloru. Aeștã dimãndarã că misurli fiscali di ñicurari a deficitlui bugetaru au tu amprotusa maş lucrãtorlli şi pensionarlli și că, ma s’nu aibã unã distribuiri isa-isa a gaeretillei di ñicurari a hãrgiloru, va s’aibã tutu ma multi niakicãseri suţiali. Ari un piriclliu di creastiri a economiillei la gri şi pi laea şi, cadealihea, ta s’ncllidã niscãnti emburlãki cari numata va s-aibã amintaticu, spunu și emburlli.
Ditu opoziția suveranistă, Alianţa trã Unirea Românilor lugurseaşti că misurli dimãndati di guvernu va s’da unã goadã tru economia a vãsiliillei. Ca alternativă, AUR pripuni, ntrã altili, unã reformă ntrãoarã tru sistemlu politicu, prin ñicurarea a numirlui di parlamentari, scădearea cu 15% a hãrgiloru bugetari tru doi ani şi dãnãsearea a contributlui financiaru şi loghisticu ali Românie mutrinda duţearea ninti a polimlui ditu Ucraina.
Anãnghisitu s’yinã cu misuri nimpopulari și apufusitu s’bagã aradã tru sistemlu bugetaru, premierlu spuni că pânu di bitisita aluştui mesu nica va s’hibã apufusiti şi alti misuri tu ligãturã cu pensiili speţiali, di instituţiili a statlui – pritu ñicurarea a hãrgiloru şi riorganizări şi ligatu di companiile di stat – a curi va lã si ñicureadzã subvenţiili, cari lipseaşti s’facă hãrgiuri hãirlãtiţi şi s’hibã performanti.
Autoru: Corina Cristea
Armãnipsearea: Taşcu Lala