Chivernisea și-llia diznău borgea
Executivlu di București apufisi s-treacâ daua pachetâ di misuri fiscali tut pritu proțedura di luari a borgillei tu Parlamentu, nai cama sigyura, di stâmâna ți yini.
Tașcu Lala, 26.08.2025, 11:13
Di cara easti di ținți añi tu proțedurâ di exichi multu mari, România easti tu catastisea tu cari s-llia misuri ta s-nu hibâ ananghi s-aproachi unâ dânâseari a fondurlor evropeani. 9,3% ditu PIB fu exichea tu anlu 2024 – ațea nai ma marea ditu UE, multu ma multu di cât avea tu umuti 7,9%. Bucureștiul nu lo misuri hâirlâtiți ta s-andreagâ catastisea, bâgă oarâ Comisia Europeanâ, ți âlli deadi ali Românie chiro pânâ tu 15 di sumedru 2025 ta sâ scoatâ tu migdani unu planu hâirlâticu ti andridzeari.
Prota jgllioatâ fu faptâ di Chivernisea Bolojan tu unâ pachetâ di misuri, și avu, pritu alti lucri, alâxearea a TVA-lui, criștearea a niscântoru accizi, bâgarea a CASS ti pensiili ți suntu ma mări di 3000 di lei (vârâ 600 di evradz), dânâsearea a criștearillei a niscântoru hărgi bugetari – ligati di ciștearea a salariilor/a tiñiiloru di cathi mesu i a pensiilor tu dumenea publicâ, bunâoarâ, i scâdearea a finanțarielli a partidiloru politiți. Executivlu ș-u lo borgea tu Parlamentu ti aestâ protâ pachetâ și tricu ghini di moțiunea di cenzură pitricutâ di opoziție.
Ași, misurli furâ aprucheati, iara, tora, chivernisea va ta s-ducâ ninti pi idyea cali și ti daua pachetâ di misuri ți lipseaști sâ scadâ exichea bugetarâ. Unâ pachetâ ți ari alâxeri a modului/turlillei cumu suntu taxati profiturli/pâradzlli ți li llia companiili multinaționali, di lucru a suțiitățloru comerțiali, cum llia pâradzlli ș-coletili extracomunitari și pâradzlli ți âlli llia cu nichi tu scupo turisticu.
Ministrul a Finanților Alexandru Nazari: “Âñi pari că nai ma di simasie mesaji di alâxeari ali daua pachetâ fiscalâ mutreaști fâțearea ma vârtoasâ a turlillei cumu suntu loaț pâradzlli și scâdearea a optimizărlor agresivi intragrup, optimizarea fiscalâ di arada, fâțearea ma bunâ a mediului di emburlâchi ti autoturismi/aftuchini inactive, aşi-spusili firmi inactivi – ți suntu cama di 460.000 di firmi inactivi ditu chiro ahoryea, cata cumu pânâ la 10 añi, tu Românie, ți, diyura, nu nâ agiutâ tora, cându vrem s-adrămu unâ administrari cu ndreptu, şi, siyura, afireaști contribuabilul ți va ta s-lucreadzâ cumu lipseaști. Nâ lomu borgea dinintea a partenerilor sâ scâdemu și exichea şi s-avem unâ cali iu s-him pistipsiț ş-avem ananghi di ahtări misuri, tamamu ta s-pitrițemu mesajili cu ndreptu.”
Riscul statlu s-intrâ tu incapațitati te-a pâlteari aestâ toamnâ easti multu mari, cara nu va s-aproachi aesti misuri, feați tâmbihi premierlu, ași că executivlu apufisi, nai ma siyura di stâmâna ți yini, sâ-și llia borgea. Ari nica te-a-ndridzeari niscânti lucri ți suntu nilimbidzâti și te-a-ndridzeari ș-ațeali ditu soni minutișuri, dzâți prezidentul a Senatlui, liberallu Mircea Abrudean, ți s-aspusi sceptic că vârâ ditu partidili a chivernisillei di coaliție – PSD, PNL, UDMR, USR – va s-voteadzâ unâ nauâ moțiuni di cenzurâ. Lucârli ți inshirâ tu migdani furâ fapti di PSD cari dzâsi că ari obiecţii ligati di niscânti misuri, ma multu tu ți mutreaști investiţiili ditu PNRR ş-ditu programlu „Anghel Saligny”, di modernizari a comunitățlor locali.
Ditu opoziţie, liderlu a senatorlor AUR, Petrişor Peiu, deadi hâbarea că parlamentarilli a formaţiunillei va s-depunâ/da moţiunea di cenzurâ ş-că aşteaptâ şi parlamentarilli di la alti partidi s-u simneadzâ.
Autor: Corina Cristea
Apriduțearea: Mirela Biolan