Dealul Consul, inclus în traseele turistice

Parcul Naţional Munţii Măcinului  este o arie protejată de interes naţional, situată în partea sud-estică a României, în Dobrogea.  A fost declarat Rezervaţie a Biosferei în anul 1998, fiind unicul parc naţional din ţară ce protejează suprafeţe importante de vegetaţie stepică. Intâlnim aici stepa pontico-balcanică  cu o vegetaţie foarte rară la nivel european. Unul din principalele argumente pentru constituirea Parcului Naţional îl costituie numărul foarte ridicat de specii de plante ameninţate cu dispariţia din care multe sunt întâlnite în România doar în Dobrogea, majoritatea nefiind protejate în alte rezervaţii naturale. In aceşti munţi, nu departe de comuna Izvoarele, se află Dealul Consul, un pisc de piatră vulcanică pe care autorităţile vor să-l includă în acest an într-un circuit turistic. Vor fi realizate patru noi trasee turistice care includ situri arheologice, obiective religioase şi multe multe peisaje. Dealul Consul are o altitudine de 333 de metri şi a fost declarat rezervaţie naturală odată cu Poiana Regelui Ferdinand I, din Niculiţel, în anul 1927.

Aflăm mai multe de la directorul Parcului Naţional Munţii Măcinului, Viorel Roşca: "Dealul Consul, care este punct de plecare pentru primul traseu: Consul,  Alba,  Valea Teilor, este una din cele două rezervaţii declarate de Regina Maria în anul 1927.  A fost o decizie luată în urma unei deplasări, cu un an în urmă (1926), a unui alai cu regele Ferdinand, cu regina Maria şi cu principesele. Au plecat pe o navă  din Olteniţa si au ajuns şi pe aceste meleaguri dobrogene, pe Braţul Măcin. Au fost fermecaţi de aceste  tărâmuri de basm, cum le numeau ei, dar  şi de  bogata vegetaţie. La Dealul Consul, Regina Maria a găsit un loc minunat pentru pictură. Aici există o interferenţă dintre plantele de stepă şi plantele de umiditate, pentru că se află şi râul Taiţa care se varsă în Marea Neagră şi îi dă un aspect deosebit, atât peisagistic, cât şi ştiinţific. Regina Maria fiind însoţită  de un farmacist  îl tot întreba  de aceste plante şi peisaje minunate, iar acesta îi explica că sunt plante rare care se întâlnesc, multe din ele, numai în Dobrogea. Iată avem onoarea să  includem  acest deal într-un traseu turistic ce sigur va trezi interesul  iubitorilor de frumos." Munţii Măcinului pot fi vizitaţi pe jos, călare sau cu bicicleta. Trasele de cicloturism au dificultate medie şi fac legătura între localităţile limitrofe parcului. Pe creste şi la poalele munţilor sunt cetăţi antice şi mânăstiri ce constituie puncte de interes pentru ecoturism şi turism religios, pe lângă cel peisagistic.

Viorel Roşca: "Zona Munţilor Măcin, în general, reprezintă o alternativă turistică unică în care pot fi admirate peisaje arhaice sculptate de vânt de 500 de milioane de ani încoace. Dar partea de fundament geologic, important din punct de vedere ştiinţific, susţin o altă bogăţie neasemuită, cum ar fi cea dată de elementele de vegetaţie. Intâlnim poiene sângerii cu bujorul românesc sau cu bujorul de stepă,  frăsinelul, garofiţe de stâncă, specii de orhidee, irişi deosebiţi. Deci sunt zone pe care încercăm să le promovăm pentru publicul larg iubitor de frumos, de recreere şi linişte, pentru că, până în prezent, Munţii Hercinici sunt cunoscuţi mai mult pentru lumea ştiinţifică, pentru masteranzi, doctoranzi care găsesc aici tărâmuri de explorat şi care pot dezvălui încă multe taine din punct de vedere ştiinţific. Mai întâlnim aici  o specie de codiţa şoricelului pitică, de 15 cm, dar numai dacă o atingi emană un miros puternic  ca de mosc, alături de brânduşa aurie, avem şi o specie numită Talpa Leului care este o raritate. Arealul  natural  al acestei specii este în Anatolia  - Turcia sau Iran. O specie interesantă este cărpiniţa (Carpinus orientalis) care îşi desfăşoară coroana globuloasă, ca o umbrelă protectoare asupra celorlalte plante în timpul arşiţei şi cu rădănicile care se întind pe o rază de 25 de metri fixând vegetaţia şi solul pe Dealul Consul. Iarba de aur este o altă specie care apare ca un crâmpei reprezentativ din ceea ce înseamnă bioregiunea  stepică a Dobrogei".

Varietatea de ecosisteme terestre, forestiere sau stâncoase, combinate cu prezenţa unor ecosisteme acvatice din apropiere, oferă în Munţii Măcinului, condiţii favorabile pentru existenţa unui număr mare de specii şi exemplare de păsări. Munţii Măcinului reprezintă de asemenea  o verigă importantă a căilor de migraţie care urmează cursurile râurilor Prut şi Siret.  Numeroase păsări migratoare tranzitează acest coridor. Găsim aici şi cea mai importantă zonă de cuibărit din Dobrogea pentru păsările de pradă. În crăpăturile stâncilor din Munţii Măcinului cuibăreşte şoimul dunărean (Falco cherrug), una din cele mai periclitate specii din România, dar şi şorecarul mare (Buteo rufinus). Viorel Roşca: "Munţii Măcinului reprezină un coridor inestimabil pentru migraţie, migraţia păsărilor răpitoare mari. De pe Muntele Consul se pot vedea aproape de timpul sezonului turistic păsări importante rare: acvila ţipătoare mică, şorecarul, acvila mică, viesparul sau vulturul şerpar. Toate acestea pot fi admirate cu un binoclu din dotarea personală sau pus de dispoziţie de Administraţia parcului. Avem şi două peşteri şi două specii de lilieci din care una este foarte rară. De aceea în această zonă, care este un adevărat laborator natural, trebuie practicat un turism responsabil".

Administraţia Parcul Naţional Munţii Măcinului speră ca minimum 15 mii de persoane să viziteze anul acesta această arie protejată. Deja, în perimetrul parcului sunt amenajate şapte locuri de campare, iar în acest an vor fi date în folosinţă primele 80 de locuri de cazare în localităţile Isaccea, Cetăţuia şi Traian.