Dezbatere despre Schengen în Parlamentul European

România şi Bulgaria sunt pregătite pentru a fi primite în Spaţiul de liberă circulaţie, UE are obligaţia juridică asigure acest lucru, iar cele două ţări se aşteaptă în mod legitim să adere - a declarat, marţi, comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, în plenul Parlamentului European, la Strasbourg, unde a avut loc o dezbatere pe această temă. Comisia Europeană este de părere că autorităţile de la Bucureşti şi Sofia au îndeplinit toate criteriile de aderare şi aşteaptă această clipă de peste un deceniu. Ylva Johansson a accentuat că cele două state se achită de o sarcină uriaşă şi au primit peste o sută de mii de ucraineni care s-au refugiat din cauza războiului. Comisarul European a subliniat că şi Spaţiul Schengen are nevoie de România şi Bulgaria, pentru a face faţă provocărilor privind migraţia şi securitatea. Trebuie să luptăm cu crima organizată, trebuie să susţinem cooperarea transfrontalieră a forţelor de poliţie, iar aderarea celor două ţări ar înlesni schimbul de informaţii între organele de pază a frontierelor şi cele de poliţie, a mai spus Ylva Johansson. Oficialul european a promis că rămâne prioritatea sa principală aderarea României şi Bulgariei la zona Schengen, precizând că este hotărâtă să obţină acest lucru anul viitor. 

În cadrul dezbaterii din Parlamentul European, eurodeputaţii români au făcut front comun în a condamna veto-ul Austriei şi în a cere soluţii pentru deblocarea aderării României la Schengen, între care discutarea problemei în Consiliul European sau sesizarea Curţii de Justiţie a UE. Săptămâna trecută, în cadrul Consiliului pentru Justiţie şi Afaceri Interne (JAI), nu a fost adoptată o decizie în unanimitate cu privire la aderarea la spaţiul Schengen a celor două ţări membre ale UE din 2007, după ce Austria și Olanda s-au opus. Cancelarul austriac, Karl Nehammer, a motivat această poziție aducând în discuție migranții ilegali ajunși în țara sa, despre care afirmă că mulți ar fi venit prin România și Bulgaria. La rândul său, Olanda spune că susține aderarea României, dar nu la pachet cu Bulgaria. În acelaşi timp, Croaţia, membră a UE din 2013, a primit undă verde să adere la Schengen de la 1 ianuarie 2023. 

Șeful statului român, Klaus Iohannis, a apreciat că acest vot negativ a fost nemeritat şi de neînţeles. În opinia sa, trebuie făcute demersuri pe toate căile diplomatice pentru realizarea obiectivului aderării la spaţiul de liberă circulaţie. Joi, la reuniunea Consiliului European, el intenţionează să pună pe agendă şi acest subiect extrem de important pentru România, deşi un nou vot va putea fi exprimat doar în viitorul Consiliu JAI din martie 2023. Șeful statului a mai spus că urmează să prezinte două-trei acţiuni pe care intenţionează să le iniţieze, astfel încât România să înregistreze progrese în vederea aderării la Spaţiul Schengen.