Drumeție și observare a vieții sălbatice din Carpați

Astăzi, vom face o incursiune în zone îndepărtate de poluare și de aglomerațiile urbane, unde vom vedea arbori seculari și animale precum ursul carpatin, lupul sau râsul, în mediul lor natural.

Hermann Kurmens este profesor de biologie și tur operator, proprietar de pensiune în satul Măgura, comuna Moieciu, din județul Brașov. România are o biodiversitate impresionantă, care este prea puțin folosită ca atracție turistică, spune Hermann Kurmens:

"Nu e nevoie de o vizită în savanele Africii pentru observarea animalelor, asta se poate face în România, în zona montană, în păduri. Știm că România are cea mai mare densitate de urși, de lupi, de râși din Europa. O treime din populația acestor animale se află pe teritoriul României. Animalele sălbatice sunt răspândite în toți munții României. Se înregistrează anumite concentrații în zonele montane din județele Harghita, Covasna, Brașov. Noi am început cu un observator în anii 2000, în regiunea Făgărașului, Șercaia."

Observarea vieții sălbatice din Carpați în mod organizat, ca formă de turism, nu se face de mult timp, continuă Hermann Kurmens, profesor de biologie și tur operator. 

"În anii '70 - '80, se practica mai mult vânatul, după care se vindeau trofeele. Turiștii veneau din vestul Europei și, pentru o astfel de experiență, plăteau între 5.000 și 12.000 de dolari. Cu timpul, au înțeles și administrațiile ariilor protejate că, deși mult mai greu și cu mai multă muncă, se poate câștiga prin amenajarea unui observator de animale. Câștigul e asigurat pe termen lung. Un urs trăiește 30 de ani, iar dacă e împușcat la patru ani, nu mai valorifici nimic, deși putea fi observat 20 de ani. Ne-a fost destul de greu să convingem administrațiile în anii 2000, fiindcă era mult mai ușor să aduci un vânător din străinătate. Se făcea o pregătire de vânătoare de trei zile, turistul împușca animalul, iar administrațiile pădurilor încasau banii. Totuși, lucrurile s-au schimbat radical. În zona noastră, avem deja peste 15 observatoare și a devenit o atracție turistică tot mai mare. Oamenii vin din toată Europa ca să observe animalele."

Însă cum se desfășoară un astfel de program turistic? În primul rând, observarea animalelor se face numai organizat. 

Hermann Kurmens: "Turiștii sunt însoțiți de un ghid specializat și mai există un angajat al ocoalelor silvice sau al administrațiilor ariilor protejate, de obicei înarmat. Deplasarea se face cu un autoturism de teren, asigurat de operator. Se ajunge în apropierea observatorului, iar ultimii 100 de metri se parcurg pe jos. În acest sens, ghizii le fac turiștilor un instructaj înainte de plecare. De la coborârea din mașină, nu se mai vorbește, deplasarea are loc încet și în liniște. Nu avem voie să luăm mâncare cu noi, pentru a nu atrage urșii în observator. Îmbrăcămintea trebuie să fie adecvată, fără culori țipătoare. Trebuie să avem haine de ploaie și ghete adecvate drumeției. Indicat este să avem și un binoclu pentru o mai bună observare a animalelor. Iubitorii de fotografii își pot aduce aparatul foto."

Observarea vieții sălbatice e, cu siguranță, o atracție turistică, însă e și o componentă. Ea este inclusă într-un program de șapte zile, în care se combină mai multe forme de turism. Hermann Kurmens, profesor de biologie și tur operator. 

"În acest program avem o combinație între natură și cultură. Plecăm din satul Măgura, facem mai multe zile de drumeție în jurul masivului Piatra Craiului, cu diferite accente pe flora și pe fauna carpatină. Facem o drumeție la o cabană retrasă sau vizităm Peștera Liliecilor, unde chiar trăiesc trei specii diferite de lilieci. Mergem în vizită și Castelul Bran. Avem mereu și un punct cultural în acest program. De exemplu, vizităm și o biserică fortificată din comuna Vulcan, orașul vechi al Brașovului cu Biserica Neagră, cu zidurile medievale. Așa încheiem această combinație dintre natură și cultură."

Turiștii străini vin din foarte multe țări din Europa și chiar din America sau din Canada sau Australia. Majoritatea ajung prin agenții de turism din Anglia. 

Hermann Kurmens:  "În general, occidentalii sunt cei mai interesați de natură. De exemplu, turiștii din Anglia sunt cei mai sensibilizați, fiindcă englezii au fost primii care și-au tăiat pădurile acum peste 200 de ani. Prin dispariția pădurilor, au dispărut și urșii, lupii sau râșii. Din acest motiv, ei apreciază cel mai mult natura. Sunt încântați să vadă ursul în libertate, dar se bucură când văd și o broască sau pasăre dispărute de la ei. Buhaiul de baltă, de exemplu. Se bucură și de plante rare ca Garofița Pietrei Craiului sau Campanula carpatică. La fel, se minunează la auzul pupezei sau a acvilei țipătoare."

Iată, așadar, o ofertă de petrecere a timpului liber în natură, departe de aglomerațiile urbane. Cei care au ales astfel de pachete turistice spun că experiența inedită le-a încărcat bateriile pentru un an întreg.