Eugenia și reconfigurarea Europei la sfârșitul primului război mondial

Pe 1 decembrie 1918, 1228 de delegați adunați la Alba Iulia votau unirea Transilvaniei cu Regatul României. A fost un act de liberă voință a românilor din bazinul carpatic de la sfârșitul primului război mondial, când ideea națională domina spiritul timpului. După căderea regimului comunist din 22 decembrie 1989, 1 decembrie 1918 a devenit ziua națională a românilor și dezbaterile istorice au devenit libere. Astfel, despre 1 decembrie 1918 s-a vorbit mai ales din punctul de vedere al geopoliticii. Însă alte idei de atunci nu au fost mai puțin importante, de exemplu eugenia și rasa. Ele au figurat în dosarul Ungariei cu care aceasta și-a apărat punctul de vedere la tratatele de pace din anii 1919-1920.

Istoricul Marius Turda este profesor de istoria medicinei la Universitatea Brookes din Oxford și autor a numeroase cărți și studii despre eugenie și rasă. El a detaliat punctul de vedere maghiar bazat pe cele două idei.  "Gândirea eugenică și rasială maghiară a fost destul de dezvoltată în preajma primului război mondial. Mulți dintre oamenii politici maghiari de seamă și cei care au contribuit într-un fel la discuțiile de la Congresul de pace au fost eugeniști importanți. Ei au avut o contribuție la ce putea oferi Ungaria din punct de vedere rasial pentru stabilitatea regiunii, de ce era importantă eugenia pentru supraviețuirea națiunii maghiare în regiune din punct de vedere demografic, din punctul de vedere al elementului cultural, din punctul de vedere al situației economice. A fost toată această discuție pe care ei au purtat-o în jurul câtorva suibiecte-cheie în speranța că vor convinge Marile Puteri de a păstra integritatea teritorială a Ungariei."

Ideile eugenice și rasiale apar la jumătatea secolului al 19-lea și devin foarte populare în SUA, Marea Britanie, Germania și spațiul central-european, Franța. Apare și termenul de "biopolitică", adică gândirea politicii pe principii biologice. Marius Turda a arătat cum a încercat dosarul maghiar să sensibilizeze puterile învingătoare în război cu ajutorul argumentului eugenic și rasial.  

"Contele Teleki Pal, care a fost unul dintre principalii promotori ai acestui curent eugenic, președinte al Societății Maghiare de Igienă Rasială și Studiu al Populației, a scris scrisori atât președinților de societăți eugenice din lume, inclusiv președintelui Societății Eugenice din Marea Britanie Leonard Darwin, fiul lui Charles Darwin. Teleki încerca să-i explice de ce societatea britanică de eugenie trebuia să promoveze și să lupte pentru păstrarea integrității naționale a Ungariei. "De la un imperiu la altul", spunea Teleki, "dacă luăm Transilvania, toată intelectualitatea este maghiară. Dacă luăm intelectualitatea din Transilvania și o mutăm se vor întâmpla două lucruri. În primul rând, Transilvania va rămâne fără o elită culturală, politică și economică propriu-zisă. În al doilea rând, aceasta va duce la o suprapopulare a orașului Budapesta și a Ungariei și la apariția crizei de locuințe și de spațiu.""

Confruntarea dintre dosarele maghiar și român a fost tranșată în favoarea argumentului majorității populației pe care îl promova România. Marius Turda spune că nu putem vorbi despre un eșec al argumentului eugenic, ci mai degrabă de interpretarea și punerea într-o singură decizie a tuturor ideilor prezente.  

"Era mult mai important argumentul superiorității demografice în Transilvania decât faptul că efectul eugenic al dezmembrării statului maghiar ar fi avut consecințe. Faptul că românii erau majoritari în Ardeal a contat mult mai mult la discuția politică decât ce se va întâmpla cu Ardealul după ce va deveni parte din România, cât va pierde cultural și cât se va pierde din calitățile biologice ale populației care exista acolo. N-a fost vorba de un eșec, ci de o prioritizare ori de confruntarea cu argumente care erau mai importante. Discuția etnografică despre Transilvania la tratativele de pace a fost foarte mult bazată pe argumentul că românii erau majoritari. Eșecul rasial e mai vizibil aici. Toate aceste argumente pe care unii rasiști maghiari le-au adus, în loc să meargă în direcția unei simbioze etnice și pentru un interes comun, ei au ales să le ducă spre o separație mult mai directă a populațiilor."

L-am întrebat pe Marius Turda dacă România nu a contracarat Ungaria folosind tot un argument eugenic și rasial.  "România nu a avut un argument eugenic propriu-zis, dar a avut un argument rasialo-etnografico-demografic care a contat foarte mult. Toată discuția despre grupurile etnice și importanța unui anumit grup într-o regiune a fost făcută de către oameni care au citit foarte multă antropologie fizică. Erau la curent cu dezbaterile despre rasă, e vorba de gânditori precum Aurel C. Popovici și Alexandru Vaida-Voevod, legate de calitățile rasiale ale unui anumit grup etnic. Toate aceste idei au contat foarte mult în apariția unei opinii despre vitalitatea națiunii române din Ardeal, despre importanța ei rasială chiar dacă mai mult cu argumente etnografice. Dar argumente eugenice de tipul celor produse de partea maghiară nu au existat în cadrul delegației române sau în campaniile române duse în străinătate pentru a promova unirea Transilvaniei cu România."

Apariția României Mari nu a fost un obiectiv ușor de obținut, așa cum am fi tentați să credem. Argumentele eugenic și rasial și cel al majorității demografice s-au confruntat puternic, având câștig de cauză cel al României, aflată în alianță cu Franța, Marea Britanie și SUA.