Măsuri pentru reducerea cheltuielilor publice

Pentru că deficitul bugetar în primele trei luni ale anului a fost mai mare decât estimaseră guvernanţii, o ordonanță de urgență cu măsuri de reducere a cheltuielilor bugetare a fost adoptată la finalul săptămânii trecute la București. Ministerul Finanțelor, cel care a elaborat documentul la solicitarea premierului Nicolae Ciucă, s-a îndreptat, în principal, spre cheltuielile care nu sunt urgente. Astfel, Ordonanţa stabileşte limite lunare de cheltuieli pentru fiecare minister în parte şi reduce cu 10 procente cheltuielile pentru bunuri şi servicii, cu excepţia celor din domeniile educaţie şi sănătate. Actul normativ mai stabileşte şi îngheţarea angajărilor la stat. Excepţie fac doar cele care sunt necesare şi care vor fi acceptate prin memorandumuri aprobate de Guvern, a explicat ministrul de finanţe Adrian Câciu: 

"Suspendarea ocupării prin concurs sau examen a posturilor vacante sau temporar vacante, cu excepţia posturilor unice. Și, practic, aici, prin memorandum, sectoarele vor veni în faţa Guvernului dacă este necesară o derogare pentru acele sectoare unde este necesară angajarea în continuare de personal, inclusiv educaţie şi sănătate." 

Decizia survine în condițiile în care numărul posturilor ocupate în instituţiile şi autorităţiile publice din România era, în martie 2023, de aproape 1,3 milioane, aproximativ 64% dintre acestea fiind în administraţia publică centrală, conform datelor publicate de Ministerul Finanţelor. Cel mai mare număr de posturi ocupate este în Ministerul Educaţiei - aproape 300 de mii, Ministerul Afacerilor Interne - 125 de mii, Ministerul Apărării Naţionale - 72 de mii, Ministerul Finanţelor - 25 de mii şi Ministerul Sănătăţii - 19 mii. 

Adrian Câciu a mai spus că articolul legat de sporul privind doctoratul a fost eliminat, iar noile prevederi privind acest spor se vor regăsi în viitoarea lege a salarizării. În acelaşi timp, vor fi reduse la jumătate posturile aferente cabinetelor şi cancelariei premierului. 

De asemenea, s-a decis limitarea calităţii de membru în consiliile de administraţie la cel mult două companii, iar instituţiile publice nu vor mai putea achiziţiona maşini, mobilier şi birotică în acest an. Ordonanţa introduce şi lanţul scurt de aprovizionare de la fermier la beneficiar, ce presupune reducerea numărului de intermediari dintre producătorii agricoli şi consumatori, măsură prin care guvernul vrea să susţină industria agroalimentară naţională. În acest scop, cantinele şcolare, cele ale spitalelor şi unităţile militare vor cumpăra produse alimentare româneşti, după reguli bine stabilite. 

Calculele ministerului Finanțelor arată că, în total, impactul economiilor tuturor acestor măsuri ar urma să fie de aproximativ 5,3 miliarde de lei (puțin peste un miliard de euro), până la finalul acestui an.