Piața de artă din România în 2020

Care au fost performanţele piaței de artă și obiecte de colecție din România în 2020? Despre cele mai importante case de licitații și tranzacții de artă, despre tendințele pieței și despre cei mai râvniți artişti plastici români am stat de vorbă cu Alina Panico, PR Manager la Casa de licitații A10 by Artmark:

"Vom regăsi pe piața de artă românească 5 case de licitații: A10 by Artmark, Alice, Quadro, Historic și Vicart. Dacă facem o medie aritmetică a celor mai importante 10 tranzacții prin licitații în 2020, ne rezultă o medie de 116.250 de euro. Dacă o raportăm la media topului 10 per 2019, de 119.000 de euro, nu rezultă diferențe semnificative - de aproximativ minus 2,36%, însă, din punct de vedere al volumului total de piață, calculele parțiale și provizorii indică, față de 2019, o creștere în 2020 a numărului și valorii tranzacțiilor prin licitație cu aproximativ 20%. Segmentul principal în licitațiile de artă din România a rămas arta de patrimoniu, în special creația artiștilor de importanță națională, ce concretizează în continuare cele mai mari valori de piață. 

Anul 2020 a oferit un nou record absolut pentru piața românească de artă: opera "Țărăncuță cu fuior pe cale" de Nicolae Grigorescu a fost adjudecată pentru suma de 220.000 de euro. Pictorul național este urmat de marii maeștri Ștefan Luchian și Nicolae Tonitza, ale căror opere "Vas cu garoafe" și "Irina" au fost adjudecate pentru 125.000 de Euro și respectiv 120.000 de euro. 

Arta de patrimoniu a fost în 2020 urmată de arta contemporană, astfel, recordul pe segmentul artei contemporane a fost înregistrat de opera "untitled (memory)" semnată de cel mai râvnit artist român contemporan la nivel mondial, Adrian Ghenie. Opera a fost licitată 27 de pași de licitare, vreme de 10 minute și 42 de secunde, de la un preț de pornire de 20.000 de euro și adjudecată pentru 110.000 de euro."

Am vrut să aflăm de la Alina Panico detalii despre procesul de autentificare a operelor de artă, cât de siguri pot fi cumpărătorii de obiectul de artă achiziționat:

"Pentru autentificarea unui tablou se iau în considerare mai multe aspecte: de la subiect, la suportul folosit (pânză, carton sau altele), inscripțiile de pe verso, paleta de culori, pensulația, reproduceri și menționări în ziare ale vremii sau în cataloage de expoziție. Totodată, operele de artă, piesele de colecție se expertizează de către experți autorizați de către Ministerul Culturii și calificați pe domenii de expertiză (de exemplu artă plastică sau decorativă). Expertizarea se face în funcție de stilistică, execuție, temă și îți oferă mai multe informații dincolo de semnătura autorului. Ulterior, fiecare operă este evaluată de către un evaluator calificat, care ne spune valoarea financiară a lucrării în acel moment în piață. Doar după parcurgerea acestor etape, cumpărătorii pot fi 100% siguri de autenticitatea lucrărilor care urmează să le completeze colecțiile."

Interlocutoarea noastră, Alina Panico, ne-a vorbit despre profilul cumpărătorului de artă din România, despre colecționari și recordul românesc pe piața de artă din 2020:

"Avem cumpărători inteligenți și educați care continuă să cumpere artă pentru că văd nu doar valoarea culturală, ci și un recipient de valoare financiară în care își pot păstra banii într-o perioadă de nesiguranță. Tezaurizând în artă, te aștepți ca la finalul unei crize să primești înapoi pentru acea operă de artă cel puțin aceeași valoare cu cea pe care ai transferat-o.

Avem cumpărători care preferă o platformă exclusiv online, pentru că în acest an, în bine-cunoscutul  context care a favorizat transferarea întregii activități de vânzare de artă în mediul online, numărul de conturi active de participare deschise de colecționari sau investitori în artă a explodat în câteva luni, triplându-se. Dar avem și cumpărători care se solidarizează cu acțiunile caritabile pe care le lansăm, în 2020 având nu mai puțin de 6 licitații caritabile. Raportat la dublarea numărului de licitații caritabile într-un an care ne-a dezorientat, timorat și încercat greu, dar și la creșterea cu 20% a tranzacțiilor comerciale cu artă și obiecte de colecție, contraintuitiv, probabil, pentru cei mai mulți dintre noi, putem concluziona că în momente de cumpănă mulți români au optat mai limpede pentru valori fundamentale și durabile, precum arta, identitatea culturală, istoria națională și nu în ultimul rând caritatea. 

Nu există un top oficial al colecționarilor de artă din România, însă, putem menționa că în ultimii ani, în România s-a înțeles că a avea artă în casă nu înseamnă neapărat să deții un venit substanțial. Românii au început să achiziționeze piese de colecție, obiecte de artă cu şi cu valori financiare medii. Dar în 2020 recordul a fost stabilit de acelaşi cel mai râvnit artist român contemporan, Adrian Ghenie, a cărui lucrare din seria "Lidless Eye", deconstruind portretul pictorului Van Gogh, a fost adjudecată de Sotheby's la Hong Kong cu peste 5 milioane de euro. Tot Ghenie deține locurile 2, 3 și 4 cu opere care au fost adjudecate la casele de licitații Sotheby's sau Christie's cu valori între 2 și 4 milioane de euro. »

În finalul discuției, Alina Panico ne-a împărtășit câteva concluzii despre anul 2020 pe piața de artă din România:

"Așadar, anul 2020 se înscrie în trendul ascendent pe care a pornit piața de artă din România în urmă cu câțiva ani. Continuând creșterile spectaculoase înregistrate în anii precedenți, 2020 a fost un an în care jucătorii din piața de artă s-au concentrat pe stabilirea unor noi recorduri și creșteri neașteptate de piață, găsirea unei piețe alternative în care să-și securizeze banii, urmând recomandările investițiilor care se apropie de zona de tezaurizare - o destinație care a fost de folos pentru a păstra valoarea economiilor, a banilor, iar arta reprezintă o formă extrem de stabilă în comparație cu băncile, de exemplu."