Retrospectiva săptămânii 11.03 - 17.03.2018

Sfaturi de la FMI

Fondul Monetar Internaţional recomandă pentru economia României un amestec echilibrat de politici monetare şi fiscale şi susţinerea investiţiilor, pentru ca ritmul de creştere înregistrat anul trecut să fie menţinut. Aflaţi la Bucureşti, reprezentanţii Fondului au subliniat, la întrevederea cu premierul social-democrat Viorica Dăncilă, importanţa îmbunătăţirii colectării bugetare şi a menţinerii cheltuielilor publice în limite sustenabile. Şefa Guvernului a afirmat că măsurile economice şi fiscale adoptate de Executiv sunt viabile şi că anul acesta estimează o creştere economică de 6,1%, bazată pe investiţii, în special din fonduri europene. Timp de aproape două săptămâni, misiunea FMI a făcut o analiză a economiei romaneşti, o procedură anuală realizată pentru statele membre care nu au un acord în derulare cu această instituţie. Ei au avut întâlniri atât cu autorităţile, cât şi cu reprezentanţi ai partidelor politice, sindicatelor, asociaţiilor de afaceri, mediului academic şi băncilor.

Primăvară capricioasă

Precipitaţiile abundente şi topirea rapidă a zăpezii, provocată de încălzirea bruscă a vremii, au umflat debitul multor cursuri de apă din România. Potrivit Ministerului de Interne, au fost afectate de inundaţii zeci de localităţi din numeroase zone, cele mai grave situaţii fiind semnalate în centrul ţării. Ministrul de resort, Carmen Dan, a mers personal în localităţile afectate, unde a încercat să-i convingă pe localnicii aflaţi în calea viiturilor să-şi părăsească gospodăriile până când trece pericolul.

Reuniuni regionale la Bucureşti

Şeful diplomaţiei române, Teodor Meleşcanu, a fost amfitrionul omologilor săi bulgar, Ekaterina Zaharieva, şi grec, Nikos Kotzias, cu care, în cadrul de acum consacratei trilaterale Bucureşti-Sofia-Atena, a analizat dosare cu relevanţă strategică în plan regional. Au figurat pe agendă Balcanii de Vest, Vecinătatea Estică, regiunea Mării Negre, Strategia Dunării şi perspectivele procesului de pace din Orientul Mijlociu. Cei trei miniştri au apreciat că fondurile comunitare au la bază principiul solidarităţii europene şi că viitorul buget al Uniunii trebuie să fie echilibrat şi să nu sacrifice subvenţiile pentru agricultură sau pentru coeziune. Tot la Bucureşti, miniştrii Apărării din nouă state ex-comuniste, oficialităţi ale NATO şi reprezentanţi ai Statelor Unite au reafirmat că flancul răsăritean al Alianţei Nord-Atlantice trebuie consolidat. Prezenţa aliată avansată este materializată pe întreg flancul estic al Alianţei, atât în nord-est, în arealul baltic, cât şi în sud-est, pe teritoriul românesc şi la Marea Neagră - s-a felicitat gazda reuniunii, ministrul român de resort, Mihai Fifor. Bucureştiul, în parteneriat cu Varşovia, reprezintă motorul aşa-numitei "Iniţiative B9", din care mai fac parte Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Slovacia şi Ungaria. Reprezentanţii lor şi-au au dorit să-şi armonizeze poziţiile înaintea summitului aliat de la Bruxelles, din iulie.

Solidaritate cu Marea Britanie

Ministerul de Externe de la Bucureşti a transmis, într-un mesaj difuzat miercuri, că România este solidară cu Marea Britanie şi condamnă ferm utilizarea unui agent neurotoxic de tip militar pe teritoriul unui stat aliat. Reacţia survine după ce premierul  Theresa May a apreciat că Moscova este vinovată de otrăvirea, în sud-vestul Angliei, a fostului agent dublu rus Serghei Skripal, a fiicei acesteia şi a unui poliţist britanic. Numeroase voci ale comunităţii internaţionale au calificat, de altfel, otrăvirea lui Skripal drept o încălcare gravă a normelor şi a acordurilor internaţionale privind armele chimice.

Val unionist în Republica Moldova

A ajuns la circa 120 numărul comunelor şi oraşelor din Republica Moldova (ex-sovietică, majoritar românofonă) unde primarii şi consiliile locale au adoptat declaraţii simbolice de reunire cu România. Aceşti edili locali, precum şi toţi adepţii reunificării sunt aşteptaţi, luna acesta, la Chişinău, la marea adunare populară ce va marca împlinirea a 100 de ani de la Unirea Basarabiei cu România. Iniţiat de Alianţa pentru Centenar, formată din organizaţii civice din Republica Moldova, România şi diaspora, mitingul e menit să reafirme convingerea acestora că Unirea este unica soluţie de restabilire a adevărului istoric, de aderare la UE şi de integrare în NATO, de asigurare a bunăstării si libertăţii. Provincie cu populaţie majoritar româneasca în componenţa imperiului ţarist, Basarabia s-a unit cu România la sfârşitul primului război mondial, pe 27 martie 1918. Uniunea Sovietică a reanexat-o, în urma unui ultimatum, în 1940, iar pe o parte a teritoriului acesteia a fost creata actuala Republică Moldova.

Carte românească în Germania

La două decenii după ce i-a mai fost acordat acest statut, România a fost, săptămâna aceasta, din nou, invitata de onoare a Târgului Internaţional de Carte de la Leipzig, din estul Germaniei, care a adunat peste 2.500 de expozanţi din 48 de ţări. La importantul eveniment, dedicat promovării lecturii şi unul dintre cele mai vechi de acest gen din lume, s-au întânit cu publicul scriitori români deja consacraţi în spaţiul germanofon, ca Nora Iuga, Mircea Cărtărescu, Norman Manea sau Filip Florian, precum şi autori tineri, ca Lavinia Branişte ori Bogdan-Alexandru Stănescu. Au fost promovate peste 40 de traduceri din literatura română, majoritatea sprijinite de Centrul Naţional al Cărţii din cadrul Institutului Cultural Român.