UE în continuă adaptare

Confirmând faptul că o politică de extindere credibilă reprezintă o investiție geostrategică pentru pace, stabilitate, securitate și creștere economică în întreaga Europă, Comisia Europeană a adoptat, la finalul lunii mai, evaluarea anuală referitoare la punerea în aplicare a reformelor în țările partenere din Balcanii de Vest și în Turcia, precum și o serie de recomandări privind etapele următoare pentru aceste țări. În viziunea Bruxelles-ului, o perspectivă fermă și credibilă a UE pentru Balcanii de Vest rămâne esențială pentru a impulsiona transformarea, a stimula reconcilierea, a exporta stabilitatea în regiune și pentru a promova valorile, normele și standardele UE. 

Adoptată în februarie 2018, strategia Comisiei pentru această zonă a antrenat un angajament reînnoit al Uniunii în ansamblul său, cât şi al statelor sale membre, iar un an mai târziu se constată progrese concrete în ceea ce priveşte Balcanii de Vest, chiar dacă aplicarea generală a reformelor variază de la o țară la alta, constată oficialii europeni. Albania și Macedonia de Nord au obținut cele mai bune rezultate în privința reformelor, au întrunit condițiile relevante, astfel încât Comisia a recomandat Consiliului să deschidă negocierile de aderare cu cele două ţări. 

Înaltul Reprezentant pentru afaceri externe și politica de securitate, vicepreședinte al Comisiei, Federica Mogherini: "Macedonia de Nord și Albania și-au făcut partea de lucru, iar acum este rândul Uniunii Europene să își îndeplinească rolul. Acum, evident, după recomandările noastre, mingea este la Consiliu. De asemenea, emitem avizul Comisiei privind cererea de aderare a Bosniei și Herțegovinei la Uniunea Europeană. În acest context, Comisia precizează o serie de priorități detaliate în domeniul democrației, al statului de drept, al drepturilor fundamentale și al reformei administrației publice, care sunt necesare pentru ca țara să avanseze către statutul de candidat și apoi să înceapă negocierile." 

Balcanii de Vest sunt parte integrantă din Europa și vor face parte din viitorul UE, dintr-o Uniune Europeană mai puternică, mai stabilă și mai unită, a adăugat Federica Mogherini. Incertitudinile planează, în schimb, în ceea ce priveşte situaţia Turciei. Din nou, Federica Mogherini: "Guvernul turc își declară angajamentul față de aderarea la Uniunea Europeană, dar vedem că țara continuă să se îndepărteze de Uniunea Europeană. Credem că ar fi benefic pentru toți, și în special pentru cetățenii turci, dacă această tendință va fi inversată urgent, ceea ce, în mod evident, vom primi întotdeauna. De asemenea, subliniem importanța unor relații de bună vecinătate și evitarea tensiunilor din estul Mediteranei." 

De cealaltă parte, Brexitul, prevăzut iniţial pentru luna martie a acestui an, s-a amânat cel puţin până pe 31 octombrie, în condiţiile în care acordul obţinut cu Uniunea Europeană a fost aprobat de guvern, dar respins de trei ori în Parlamentul britanic. Ca urmare a eşecului ei de a convinge Camera Comunelor să accepte acordul, Theresa May, ajunsă la apogeul carierei sale într-una dintre cele mai turbulente perioade din istoria politicii britanice, după referendumul din 2016, în care s-a decis ieşirea din Uniunea Europeană, a demisionat pe 7 iunie din funcţia de premier. 

Poziţia politică a celei de-a doua femei prim-ministru din Regatul Unit a fost slăbită în principal în urma compromisului din acord menit să evite controalele vamale în Irlanda, compromis care nu a fost acceptat de mulţi dintre colegii conservatori ai Theresei May şi de partenerii nord irlandezi. În urma alegerilor europarlamentare din mai, organizate inclusiv în Marea Britanie, partidele pro-europene deţin în continuare majoritatea în noul Parlament European şi acestea au avertizat deja Londra că nu vor renegocia acordul de Brexit. Poziţia Comisiei Europene a fost, de altfel, tranşantă - nu vor exista alte negocieri. 

În cazul unui Brexit fără acord, Regatul Unit ar deveni o țară terță căreia nu i se va aplica nicio măsură tranzitorie din cele prevăzute în acordul de retragere negociat. De la data respectivă, întreaga legislație primară și secundară a UE ar înceta să se aplice Regatului Unit, o astfel de situație cauzând grave perturbări pentru cetățeni și întreprinderi. Într-un astfel de scenariu, relațiile Londrei cu UE ar fi reglementate de dreptul internațional public general, inclusiv de normele Organizației Mondiale a Comerțului. 

Între altele, UE va avea obligația de a aplica imediat normele și tarifele sale vamale la frontierele cu Regatul Unit. Această obligație include efectuarea de verificări și controale privind respectarea standardelor vamale, sanitare și fitosanitare și verificarea conformității cu normele UE. Deocamdată, însă, situaţia este incertă, iar ideea unui nou referendum este vehiculată, nefiind puţini cei care cred că acesta ar lămuri lucrurile, rezolvând ecuaţia cu multe necunoscute a Brexitului.