Colivă reinterpretată
Coliva este un preparat tradiţional în lumea ortodoxă, fiind servită după ceremonia de înmormântare sau după slujbele de pomenire a celor răposaţi. În alte prezentări, acest preparat tradiţional poate fi întâlnit chiar şi în oferta unor cofetării şi restaurante.
Ștefan Baciu, 25.07.2025, 16:40
Un preparat specific ritualurilor ortodoxe este coliva, boabe de grâu fierte şi amestecate cu miere sau cu zahăr. Având nume apropiate în limbile greacă, bulgară şi sârbă, coliva a fost introdusă în ritualul în stil ortodox de înmormântare sau de pomenire a morţilor în secolul al 4-lea şi are la bază o întâmplare petrecută în timpul împăratului roman Iulian Apostatul care, dorind să-i umilească pe creştini, a dat ordin guvernatorului Constantinopolului să fie stropite alimentele din pieţe cu sângele jertfit idolilor. Creştinii au aflat însă şi nu au luat nimic din piaţă, preferând să mănânce grâu fiert cu miere. De atunci, coliva a fost introdusă în ritualul pomenirii celor răposaţi. Ea trebuie adusă împreună cu o sticlă de vin la slujba de sâmbătă din biserica ortodoxă.
Un local din centrul Bucureştiului a avut iniţiativa de a organiza o degustare unică a acestui preparat, prezentat în câteva variante, sărate sau dulci, oferite împreună cu diferite soiuri de vinuri. Coliva reinterpretată în variantă sărată a fost oferită spre degustare în combinaţie cu 4 sortimente de brânză, sub denumirea „colivă quatro formaggi”, dar şi sub forma unui rulou cu file de peşte sau a unui tartar. În varianta dulce, a fost oferită colivă tradiţională, colivă în combinaţie cu fructe exotice, precum şi în combinaţie cu ciocolată, sub forma unui ecler. Fără a avea un caracter ritualic, arpacaşul fiert este servit ca garnitură la felul principal atât în bucătăria românească, cât şi a altor popoare.
Prepararea colivei tradiţionale se face după un anumit ritual. Boabele de grâu decorticate, care se găsesc de cumpărat sub numele de arpacaş, trebuie spălate de nouă ori în apă rece, înainte de a fi puse la fiert. Se foloseşte un kg de arpacaş, jumătate de kg de zahăr sau un borcan de miere cu o capacitate de circa 400 de mililitri, jumătate de kg de nucă, 100 de grame de stafide, esenţă de rom, câţiva biscuiţi simpli, cacao, bomboane de ciocolată albă pentru ornament. Arpacaşul se pune la fiert în apă cu puţină sare, la foc mic, pentru a nu se prinde de fundul vasului şi se lasă până când boabele încep să se umfle. Arpacaşul nu trebuie amestecat în vasul în care fierbe, pentru ca boabele de grâu să nu se zdrobească. După ce vasul a fost îndepărtat de pe foc, se scurge apa şi se lasă la răcit. În continuare, boabele de grâu sunt amestecate cu mierea sau cu zahărul, cu nuca măcinată, cu stafidele şi cu puţină esenţă de vanilie, până ce se omogenizează.
Pe un platou se întinde un strat subţire de biscuiţi simpli, pe care în prealabil i-am măcinat. Apoi se răstoarnă amestecul de boabe de grâu, nucă şi stafide şi se modelează după forma platoului, nivelând deasupra şi pe partea laterală, obţinând un strat cu o grosime de circa 5 cm. Apoi se presară un strat subţire de biscuiţi măcinaţi, iar deasupra, cu ajutorul unei forme, se poate pudra cu cacao astfel încât să fie modelată o cruce. De asemenea, coliva poate fi ornată cu bomboane.
După slujba de înmormântare sau de pomenire, coliva este porţionată şi oferită celor prezenţi, împreună cu un pahar de vin.
