Preparate de Paște
Creştinii ortodocşi se pregătesc să sărbătorească Paştele, sărbătoare marcată în acest an la 4 săptămâni diferenţă faţă de Paştele catolic.
Ștefan Baciu, 30.04.2021, 15:15
Creştinii ortodocşi se pregătesc să sărbătorească
Paştele, sărbătoare marcată în acest an la 4 săptămâni diferenţă faţă de
Paştele catolic. Sunt multe obiceiuri legate de Învierea Domnului, iar dacă
ar fi să le menţionăm pe cele din domeniul gastronomic, acestea ar fi vopsitul
ouălor, coptul cozonacilor şi pregătirea unor mâncăruri tradiţionale din carne
de miel.
Din cauza pandemiei, tradițiile de Paște nu vor mai
putea fi respectate în totalitate, în primul rând cele legate de participarea
la slujbele religioase. Conform tradiției, în biserică trebuie adus, înainte de
slujba de Înviere, un coș de răchită în care trebuie să se afle ouă roșii, caș
proaspăt, pâine, cârnați, chiar și o bucată de friptură de miel, cozonac și
pască, o sticlă de vin, produse cu care ar ar urma să fie serviți, conform
tradiției, musafirii care vin la masa de Paște.
Masa începe cu ciocnitul ouălor vopsite, consumate
împreună cu alte aperitive precum brânză cu ceapă verde, cârnați și, neapărat,
drob de miel, un preparat la care sunt folosite organele interne ale mielului:
inimă, rinichi, ficat, plămâni. Acestea trebuie fierte, apoi trecute prin
maşina de tocat și amestecate cu ceapa
verde, pătrunjelul şi mărarul, toate tocate mărunt, cu piper negru râșnit și cu
sare. Sunt adăugate și trei ouă crude care au rolul de a lega compoziția. Această
compoziţie este pusă într-o tavă de cozonac şi acoperită cu acea membrană
subţire cu grăsime, care separă organele interne ale mielului, numită prapure.
În bucătăria altor popoare, această membrană este folosită pentru prepararea
cârnaţilor, a pateului sau este folosită pentru a înveli bucăți de carne care
sunt puse apoi la grătar.
În bucătăria românească întâlnim mai multe
variante de drob de miel, diferenţele fiiind date de ingredientele folosite.
Există o variantă la care se folosesc alune de pădure, prăjite şi mărunţite,
precum şi brânză sărată de oaie. Alunele sunt încorporate în tocătură. După
omogenizare, jumătate din tocătură este turnată într-o tavă de cozonac. Peste
aceasta este întins un strat de brânză rasă, amestecată cu puţin pesmet, cu
mărar tocat şi cu un ardei gras, mărunţit. Deasupra se întinde restul de
tocătură de organe de miel, amestecate cu ceapă verde şi usturoi verde, tocate
mărunt, peste care se întinde prapurele. Tava se pune în cuptor, la foc mediu
pentru circa jumătate de oră, până când prapurele începe să se rumenească.
Drobul se taie în felii, după ce se răceşte.
Masa continuă cu ciorba de
miel, pregătită în mod tradițional din părți ale mielului care nu sunt folosite
pentru friptură, adică din cap, oase de pe pulpe, gât și coadă. Ciorba este
acrită cu borş şi dreasă cu smântână.
La felul principal este
servită friptură de miel la cuptor, de obicei cu garnitură de spanac sau
stufat, o mâncare din coaste de miel, ceapă verde, usturoi verde și sos tomat
sau cuburi de roșii.
Desertul tradițional este
cozonacul, umplut cu stafide, rahat, cacao și nucă măcinată. De asemenea, se
servește pască, un preparat pe care îl întâlnim și în bucătăria europeană.
