Vara este anotimpul celor mai multe serbări câmpeneşti, ocazii de a asculta muzică tradiţională, dar de a petrece alături de familie şi de prieteni. Se poate spune că serbarea câmpenească este o alternativă la “ieşirea la iarbă verde”, iar în acest caz, pentru a pregăţi ceva gustos poate fi utilizat ceaunul în locul grătarului cu cărbuni.
Tăiat în bucăţi mai mici şi condimentat cu cimbru, busuioc şi piper, muşchiuleţul de porc poate fi făcut direct pe grătar. Există şi câteva preparate care necesită mai mult timp de pregătire, dar care au mai multe ingrediente în comparaţie cu muşchiuleţul la grătar.
Mazărea reprezintă una dintre tentaţiile gastronomice de la începutul verii, atunci când poate fi găsită pe tarabele piețelor agroalimentare din România. Congelate sau în conserve, boabele de mazăre pot fi folosite tot timpul anului pentru salate, supe și mâncăruri.
Ardeiul gras, ardeii kapia şi gogoşarii fac parte din generoasa ofertă de toamnă din pieţele agroalimentare din România
Tochitura figurează în meniurile multor pensiuni şi restaurante din România. Pregătită, după cum îi este numele, din carne şi organe mărunţite, tochitura este însoţită de mămăligă, brânză rasă şi, eventual, un ou ochi pus deasupra
Aflată în Evul Mediu sub suzeranitatea Imperiului otoman, Muntenia a preluat de la turci și, uneori, a adaptat unele preparate gastronomice.
În urmă cu o săptămână, primăria comunei Peştişani din judeţul Gorj a orgnizat o nouă ediţie a unui festival care a căpătat popularitate, aceasta şi datorită unei tradiţii locale, de a mânca sarmale cu carne, în foi de varză în combaţie cu piftie.
În perioada verii, vinetele sunt nelipsite din alimentaţia românilor, fiind consumate în special sub formă de salată.
În România se pregătesc plăcinte umplute cu brânză, dulce sau sărată, cu legume, cu fructe, cea mai populară fiind cea cu mere.
Ţestul este un vas cu formă rotundă, ca o pălărie, folosit la coacerea pâinii şi la pregătirea unor mâncăruri, fie în gospodărie, fie la câmp, în aer liber.
Spanacul este o garnitură recomandată pentru friptura de miel la tavă, servită de Paşti, dar poate fi servit şi altfel, ca umplutură pentru carnea de miel.
În postul Paştelui, credincioşii ortodocşi consumă, cu excepţia câtorva zile, doar mâncăruri din legume, fără carne şi fără adaosuri de produse lactate.
Mâncărurile alese de la curţile domneşti şi de la cele boiereşti au fost menţionate de-a lungul timpului în scrierile unor cronicari sau, mai târziu, în cărţi de bucate care au necesitat o serioasă documentare din partea autorilor.
În perioada iernii, pe lângă cartofi sau varză murată, fasolea boabe a fost şi rămâne un ingredient de bază al bucătăriei tradiţionale româneşti.
De la mijlocul lunii noiembrie şi până la Crăciun creşte ponderea mâncărurilor de bază de legume, pregătite în gospodăria tradiţională .
