Familia Rațiu, importantă familie din Transilvania
Familia Rațiu (Rațiu de Noșlac din Turda) este una dintre cele mai vechi și respectate familii nobiliare din Transilvania, cu o istorie care se întinde pe mai multe secole, având rădăcini din secolul al XIV-lea.
Iulia Hau și Ion Puican, 29.09.2024, 12:00
Existența familiei Rațiu este atestată încă din perioada lui Sigismund de Luxemburg (1368-1437), familia având originea în localitatea Noșlac, județul Alba. De-a lungul timpului, familia a primit mai multe titluri de înnobilare, ramura turdeană a familiei trăgându-se din Ștefan Rácz de Nagylak (Noșlac) înnobilat în anul 1625 la Alba Iulia de către principele Transilvaniei.
Familia Rațiu a rămas singura familie veche nobiliară românească în Turda, celelalte fiind maghiarizate și dispărând treptat din istorie. Dintre membrii importanți ai familiei Rațiu, putem aminti: Basiliu Rațiu (protopop greco-catolic) sau Ioan Rațiu (una dintre figurile politice importante pașoptiste, avocat și politician, președintele Partidului Național Român și unul dintre principalii autori ai „Memorandului Transilvaniei”).
Din familia Rațiu au făcut parte de-a lungul istoriei avocați, oameni de știință, politicieni și oameni ai clerului. Numele Rațiu este strâns legat de lupta pentru drepturile românilor din Transilvania și pentru păstrarea identității naționale în fața politicilor de asimilare.
Personalitatea marcantă din istoria recentă a familiei a fost Ion Rațiu (1917-2000). Născut la Turda, județul Cluj, a fost un politician, avocat, diplomat, afacerist, scriitor și jurnalist român, reprezentant al Partidului Național Țărănesc – PNȚ partid interbelic, ulterior devenit Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat – PNȚCD la începutul anilor 1990. Între 1940-1990 a locuit în Regatul Unit al Marii Britanii (UK), unde a fondat împreună cu soția (Elisabeth) în 1979 Fundația Rațiu (The Rațiu FamilyCharitable Foundation) care promovează și susține proiecte de educație și cercetare a culturii și istoriei României, atât în România, cât și în UK. Fundația oferă anual burse de studiu.
După reîntoarcerea în România în 1990, Ion Rațiu a fost direct implicat în refacerea PNȚ, respectiv PNȚCD, alături de o altă figură politică importantă în istoria postdecembristă (după revoluția anticomunistă din 1989), Corneliu Coposu (1914-1995). La alegerile din 1990 Ion Rațiu a candidat la funcția de președinte al României, unde a obținut aproape 5% din voturi (ocupând locul al treilea). Ulterior a fost deputat. În 1991, Ion Rațiu a înființat ziarul Cotidianul – primul ziar privat după 1989.
Pamela Rațiu, descendentă a familiei, președinta Fundației Rațiu a declarat următoarele despre moștenirea lăsată de Ion Rațiu, mai ales despre candidatura sa la președinția României:
„Când întâlnești oameni care și-au dedicat o mare parte din viață pentru lucruri pozitive, pentru țară sau pentru alții, este cu adevărat o onoare să stai cu ei, să îi asculți și să încerci să absorbi cât mai mult din experiențele lor. Și înțeleg de ce oamenii au fost atât de impresionați de el. Și cred că este incredibil să vezi astăzi în demonstrații oameni ținând pancarte cu fotografia lui. Este foarte mult de spus despre asta. Și cred că el a fost cel mai mare, cel mai bun președinte pe care România nu l-a avut niciodată, și cred cu adevărat că aceasta a devenit o moștenire.
Cred că a fost un plus faptul că, dacă ar fi reușit să devină președinte, ar fi fost împiedicat și nu i s-ar fi permis să facă tot ceea ce ar fi putut face. Ar fi putut aduce schimbări cu adevărat semnificative, dar ar fi avut mâinile legate, la fel ca mulți lideri, din cauza celor din jurul lui. Așadar, neajungând președinte, a devenit un model de urmat, ceea ce a lăsat în urmă o moștenire pozitivă, spre deosebire de cei care eraula putere în acea perioadă.”
Fundația Rațiu prin Forumul Rațiu are un parteneriat cu London School of Economics IDEAS ThinkTank . Forumul Rațiu se concentrează pe programe pentru România sau zona balcanică. Este un o platformă pentru discuții libere despre democrație și provocările democratice în regiunea balcanică. Forumul aduce laolaltă academicieni, practicieni și cetățeni români care împărtășesc idei și cunoștințe despre promovarea și susținerea libertăților democratice în România și țările vecine.
De asemenea, din moștenirea culturală a lui Ion Rațiu face parte și Centrul pentru democrație Rațiu / Rațiu Democracy Center. Acesta promovează valorile democratice în rândul tineretului prin diferite inițiative pentru elevi și studenți. Aceste inițiative cuprind programe de educație legislativă care stimulează tinerii să înțeleagă și să își exercite drepturile și responsabilitățile civice.
Despre aceste inițiative educative, Pamela Rațiu declară:
„Ceea ce încercăm să facem este să pășim pe urmele lui Ion Rațiu. Vreau să spun, totul se învârte în jurul familiei. Mergem înainte. Facem pași diferiți prin parteneriatele noastre și prin munca pe care o desfășurăm. Dar, din nou, ne întoarcem la valorile familiei și la posibilitatea de a aduce, știți că avem norocul de a aduce această expertiză în România din întreaga Europă Centrală și de Est și din Balcani.”
Ion Rațiu a reprezentat una dintre cele mai importante figuri politice democratice din România postdecembristă.
