Fructe galbene şi aromate, specifice toamnei, gutuile pot fi păstrate timp îndelungat, fără să se strice. Din ele pot fi pregătite atât mâncăruri, cât şi deserturi, iar în tradiţia populară reprezintă şi o modalitate de a prezice dacă iarna care urmează va fi blândă sau geroasă.
La 27 octombrie 1938 au fost inaugurate operele în aer liber ale celebrului sculptor Constantin Brâncuşi, amplasate în Târgu Jiu, municipiul de reşedinţă al judeţului Gorj. „Masa Tăcerii”, „Poarta Sărutului” şi „Coloana Infinitului” sunt marile atracţii ale acestui oraş din Oltenia, care merită descoperit la pas.
Pentru că prunele brumării, dulci şi zemoase, se găsesc din belşug în pieţele agroalimentare din România, vă propunem două variante de desert la care folosim acest fruct al toamnei.
Iaşi, cel mai mare oraş din nord-estul României, se pregăteşte în aceste zile pentru pelerinajul Pelerinajul Sfintei Cuvioase Parascheva. Această sărbătoare ortodoxă, marcată la 14 octombrie, aduce sute de mii de pelerini care pot descoperi şi alte evenimente culturale şi artistice, reunite sub genericul „Sărbătorile Iaşiului”.
Uniunea Europeană a adoptat în iunie 2025 Strategia pentru reziliența apei pentru a asigura gestionarea durabilă și eficientă a resurselor de apă. Aceasta urmărește construirea unei economii inteligente în domeniul apei, precum și asigurarea accesului tuturor cetățenilor la apă curate.
Gogoşile şi plăcintele cu umplutură de brânză dulce sau sărată, le întâlnim, sub diferite denumiri, oriunde în România. Una dintre acestea este brânzoaica.
Iaşi, cel mai mare oraş din nord-estul României, se pregăteşte în aceste zile pentru pelerinajul Pelerinajul Sfintei Cuvioase Parascheva. Această sărbătoare ortodoxă, marcată la 14 octombrie, aduce sute de mii de pelerini care pot descoperi şi alte evenimente culturale şi artistice, reunite sub genericul „Sărbătorile Iaşiului”.
În multe gospodării din România, conservarea unor legume în saramură sau în oţet reprezintă o adevărată tradiţie, cu reţete transmise din generaţie în generaţie.
Constanţa, cel mai mare oraş – port românesc la Marea Neagră, devine o atracţie pentru turişti, în special în perioada sezonului estival, atunci când staţiunile de pe litoral reprezintă principala destinaţie de vacanţă din România. Cu o istorie milenară, Constanţa poate fi descoperită la pas, în cursul unei plimbări prin centrul vechi, care dezvăluie vizitatorilor locuri relevante pentru comunităţile etnice de aici.
Supa cremă a câştigat teren în bucătăria românească. De la supa cremă de dovleac, a cărei reţetă a fost identificată în caietele şi registrele bucătăriilor boiereşti din spaţiul românesc, în meniurile restaurantelor de astăzi întâlnim multe alte feluri de supă cremă, una dintre ele fiind cea de ardei capia.
Teaca este o localitate din Transilvania unde poate fi văzută o locomotivă cu aburi, care stârneşte interesul vizitatorilor, după ce un grup de tineri a iniţiat şi a derulat aici mai multe proiecte turistice şi culturale. Scopul este salvarea locomotivei cu aburi şi a vagoanelor care circulau altădată pe calea ferată cu ecartament îngust, inaugurată în anul 1915.
Amestec de legume coapte pe plită sau în cuptor şi apoi tocate sau pasate, zacusca este un excelent aperitiv care se consumă rece, întinsă pe o felie de pâine. Zacusca este pregătită în mod tradiţional acasă, la început de toamnă, atunci când în pieţe se găsesc toate legumele specifice acestei perioade.
Situată la circa 190 de km de Bucureşti, între Munţii Bucegi şi Piatra Craiului, zona turistică Bran Moeciu este, de mulţi ani, un loc preferat de cei care doresc să se retragă într-un loc liniştit, unde să fie răsfăţaţi cu preparate tradiţionale. Acest loc, cu multe case tradiţionale transformate în pensiuni, este considerat leagănul turismului rural din România.
Sectorul cultural și artiștii din Republica Moldova vor beneficia, de la 1 ianuarie 2026, de sprijin din partea Uniunii Europene, după semnarea acordului de aderare la programul „Europa Creativă”.
La sfârşitul acestei săptămâni, mai precis la 14 septembrie, în calendarul ortodox este marcată „Înălţarea Sfintei Cruci”. Tot în această zi este şi „Cârstovul viilor”, ziua în care, conform tradiţiei populare, începe bătutul nucilor şi culesul viilor. După cules urmează, desigur, tescuirea strugurilor şi punerea mustului în butoaiele sau în damigenele pregătite în acest scop. Iar după o zi de muncă sau după ce s-a încheiat culesul, proprietarul viei oferă o masă cu bucate tradiţionale.
