Constanţa, cel mai mare oraş – port românesc la Marea Neagră, devine o atracţie pentru turişti, în special în perioada sezonului estival, atunci când staţiunile de pe litoral reprezintă principala destinaţie de vacanţă din România. Cu o istorie milenară, Constanţa poate fi descoperită la pas, în cursul unei plimbări prin centrul vechi, care dezvăluie vizitatorilor locuri relevante pentru comunităţile etnice de aici.
Supa cremă a câştigat teren în bucătăria românească. De la supa cremă de dovleac, a cărei reţetă a fost identificată în caietele şi registrele bucătăriilor boiereşti din spaţiul românesc, în meniurile restaurantelor de astăzi întâlnim multe alte feluri de supă cremă, una dintre ele fiind cea de ardei capia.
Teaca este o localitate din Transilvania unde poate fi văzută o locomotivă cu aburi, care stârneşte interesul vizitatorilor, după ce un grup de tineri a iniţiat şi a derulat aici mai multe proiecte turistice şi culturale. Scopul este salvarea locomotivei cu aburi şi a vagoanelor care circulau altădată pe calea ferată cu ecartament îngust, inaugurată în anul 1915.
Amestec de legume coapte pe plită sau în cuptor şi apoi tocate sau pasate, zacusca este un excelent aperitiv care se consumă rece, întinsă pe o felie de pâine. Zacusca este pregătită în mod tradiţional acasă, la început de toamnă, atunci când în pieţe se găsesc toate legumele specifice acestei perioade.
Situată la circa 190 de km de Bucureşti, între Munţii Bucegi şi Piatra Craiului, zona turistică Bran Moeciu este, de mulţi ani, un loc preferat de cei care doresc să se retragă într-un loc liniştit, unde să fie răsfăţaţi cu preparate tradiţionale. Acest loc, cu multe case tradiţionale transformate în pensiuni, este considerat leagănul turismului rural din România.
Sectorul cultural și artiștii din Republica Moldova vor beneficia, de la 1 ianuarie 2026, de sprijin din partea Uniunii Europene, după semnarea acordului de aderare la programul „Europa Creativă”.
La sfârşitul acestei săptămâni, mai precis la 14 septembrie, în calendarul ortodox este marcată „Înălţarea Sfintei Cruci”. Tot în această zi este şi „Cârstovul viilor”, ziua în care, conform tradiţiei populare, începe bătutul nucilor şi culesul viilor. După cules urmează, desigur, tescuirea strugurilor şi punerea mustului în butoaiele sau în damigenele pregătite în acest scop. Iar după o zi de muncă sau după ce s-a încheiat culesul, proprietarul viei oferă o masă cu bucate tradiţionale.
Situată la circa 20 de km de municipiul Buzău, într-o zonă colinară, acoperită de păduri, Sărata Monteoru este o staţiune turistică de interes local, fiind frecventată în special în timpul verii pentru tratamente balneare şi pentru piscinele alimentate cu apa sărată a unor izvoare cu proprietăţi terapeutice.
Ardeiul gras, ardeii kapia şi gogoşarii fac parte din generoasa ofertă de toamnă din pieţele agroalimentare din România
Cazanele Dunării reprezintă una dintre cele mai spectaculoase porțiuni ale cursului Dunării, de la izvor, din Germania și până la vârsarea în Marea Neagră. Ca urmare a dezvoltării infrastructurii turistice, în ultimii 20 de ani, această zonă a devenit din ce în ce mai atractivă pentru vizitatorii români și străini.
Ardeii umpluţi cu orez, cu ciuperci, dar mai ales cu carne tocată se află printre preferinţele românilor. Nu necesită un timp îndelungat în bucătărie pentru a pregăti o astfel de mâncare.
Am încercat să aflăm cum trebuie sprijinită populația vulnerabilă la schimbările climatice și care sunt potențialele efecte asupra sănătății publice în Europa.
Deşi este rar întâlnită pe rafturile din cămară sau în magazine, dulceaţa de pepene este totuşi pregătită şi în România, Operaţiunea este laborioasă, iar rezultatul este descurajant, deoarece dintr-un pepene mare se obţine o cantitate mică de dulceaţă.
Comuna Șvinița, de pe malul Dunării, cunoscută pentru livezile sale de smochini și pentru preparatele obținute din aceste fructe, este o destinatie liniștită care îi atrage pe pescarii sportivi, pe amatorii de drumeții și pe cei care doresc să se bucure de câteva liniștite zile de vacanță.
Vinetele şi-au făcut loc în bucătăria românească odată cu expansiunea otomanilor în Europa, în timp ce, în Europa occidentală, vinetele au pătruns datorită arabilor. Vinetele sunt folosite la mâncăruri, iar transformate în pastă ajung pe masă şi sub forma unor aperitive reci sau calde, cum sunt, de exemplu, chiteluţele.
