Abraham Goldfaden şi începuturile teatrului idiş în România

abraham goldfaden şi începuturile teatrului idiş în românia Teatrul în limba idiş este legat de numele lui Abraham Goldfaden, care a început să-l creeze ca gen literar şi ca instituţie în Iaşi.

Teatrul în limba idiş este legat de numele lui Abraham Goldfaden, care a început să-l creeze ca gen literar şi ca instituţie în Iaşi. Autor a 40 de piese de teatru, Goldfaden a fost acel om care s-a identificat în totalitate cu un domeniu artistic la care s-au raportat următoarele generaţii de autori. Nonconformist, adept al educaţiei şi culturii pentru luminarea poporului şi al rigorii, Godlfaden a fost o personalitate greu de încadrat în şabloane.

            

S-a născut în 1840, în Ucraina, parte a Imperiului rus, ca fiu al unui ceasornicar evreu. A primit o educaţie tradiţională evreiască într-o şcoală rabinică şi a învăţat câteva limbi străine. A sosit în România, la Iaşi, fosta capitală a Moldovei, la 26 de ani. Până atunci publicase câteva piese de teatru, poezii şi articole de critică literară în presa culturală de limbă idiş din Rusia şi Imperiul habsburgic.

            

Camelia Crăciun predă cultură idiş la Universitatea din Bucureşti şi este consilier literar la Teatrul Evreiesc de Stat din Bucureşti. Conform opiniei sale, aventura dramatică a lui Abraham Goldfaden a întrunit condiţiile de manifestare depline atunci când a sosit în România. "La Iaşi, în ultimul sfert al secolului al 19-lea, au fost condiţii prielnice pentru înfiinţarea primului teatru şi primei trupe profesioniste de limbă idiş. De aici, totul a devenit internaţional deoarece fenomenul a continuat să se extindă şi în cele în urmă a ajuns, în epoca de glorie, în SUA într-o cultură cu public extraordinar. În cultura evreiască a existat, în perioada de până la Holocaust, această tensiune între limba elitei, limba ebraică, folosită în administraţie, în spaţiul religios, în spaţiul juridic, apanaj mai ales al bărbaţilor, şi idişul, care a fost întotdeauna perceput, în pofida tendinţelor de a fi pus în poziţia sa corectă de a doua limbă evreiască, ca având un prestigiu mai scăzut. Primii scriitori în limba idiş şi-au ales pseudonime pentru a evita compromiterea familiei şi atragerea oprobriului public. A fost întotdeauna animat de convingerea că era menit să educe masele evreieşti. Era adept al Haskalei, iluminismul evreiesc, un om deschis către modernizare, care a conştientizat faptul că îi va reveni o sarcina destul de grea, de a crea o instituţie în sine, de la zero, fără a avea sprijin din partea nimănui."


Pasionat de cultură şi de misiunea sa de a educa masele evreieşti în idiş, Goldfaden se dedică proiectului teatral novator. Camelia Crăciun. "Întrebarea are un răspuns deschis: cum îi vine ideea de a crea un teatru, o trupă profesionistă de limba idiş? Există trei explicaţii, actanţii implicaţi fiind indeptăţiţi să spună că lor le-a venit ideea. În primul rând, Itzok Librescu, achizitorul de abonamente, povesteşte cum într-o discuţie cu Goldfaden soţia sa ar fi avut ideea de a-i deturna proiectul de a face o publicaţie la Iaşi. În vremea respectivă, Iaşiul avea o populaţie de peste 40% formată din evrei vorbitori de idiş. Soţia lui Librescu i-ar fi spus că ar fi bine să facă un teatru cum aveau românii. Teatrul românesc avea câteva decenii bune de existenţă şi mulţi evrei ieşeni mergeau la teatrul românesc. Goldfaden însuşi are o altă opinie: mergând să cunoască viaţa culturală a evreilor ieşeni, îşi găseşte foarte multe dintre poeziile pe care le publicase în presa de limbă idiş interpretate de nişte cântăreţi ambulanţi. Văzând că e o tradiţie în care cântăreţi care prezentau mici scheciuri sau glume mergeau individual în cârciumi şi înveseleau oamenii, lui i se pare o idee bună de a combina poeziile lui, transformate în cântecele cu succes, într-un program mai amplu. În al treilea rând, unul dintre cântăreţii ambulanţi cu care el ia legătura, cu mare popularitate în Iaşi, şi anume Israel Grodner, spune că a fost ideea lui. El interpreta câteva poezii ale lui Goldfaden şi ar fi fost ideea lui să-l cheme pe Goldfaden la o reprezentaţie şi să înceapă un proiect mai amplu."


Ambiţia lui Goldfaden şi motivarea celor care îl înconjurau va da roade. La Iaşi se va monta loc primul spectacol de teatru idiş din istoria evreilor europeni, care se va dovedi un succes încurajator. Camelia Crăciun.  "Primul spectacol este prezentat, pentru posteritate, de nimeni altul decât de Mihai Eminescu, care e denumit în istoriografie semnatarul certificatului de naştere al teatrului de limbă idiş. Eminescu publică în "Curierul de Iaşi" pe 20 august 1876, o cronică teatrală. Fiind vorbitor de germană şi provenind dintr-o zonă în care exista o consistentă minoritate vorbitoare de idiş, pentru el a fost un fenomen extrem de accesibil vizionarea spectacolelor de limbă idiş. Apropiat al teatrului, el este semnatarul primei cronici de teatru în idiş. Este o cronică pozitivă, excepţie face remarca pe care o face faţă de textul literar. Eminescu pare destul de plăcut impresionat de spectacolul în sine dar mai ales de impactul acestuia asupra publicului."


Teatrul lui Abraham Goldfaden a devenit un succes şi a devenit itinerant în toate marile comunităţi evreieşti din Europa Centrală şi de Est. El şi-a dat seama că proiectul său trebuia să depăşească graniţele regiunii pentru a deveni un bun al evreilor de pretutindeni. A părăsit România în 1896 şi s-a stabilit la New York unde a continuat să monteze piese de teatru şi să activeze în presa de limbă idiş până în 1908, anul morţii sale. 


www.rri.ro
Publicat: 2018-03-05 14:30:00
Vizualizari: 807
TiparesteTipareste