Piața muncii din România trece printr-o perioadă de transformări accelerate, pe fondul incertitudinilor economice, al creșterii costurilor de trai și al schimbărilor tehnologice.
Anul 2026 este şi anul recunoaşterii internaţionale oficiale a unei rase româneşti feline de către organizații internaționale, inclusiv World Cat Federation (Federaţia Mondială Felină). Pisica Transilvană provine din zonele montane ale Carpaților și se remarcă printr-o blană cu nuanțe de gri și ochi expresivi. Temperamentul său este descris drept blând și jucăuș, fiind potrivit atât pentru familii, cât și pentru iubitorii de pisici care apreciază interacțiunea cu animalele.
Scriitor și activist civic după 1989, Romulus Rusan a lăsat românilor o moștenire din care recuperarea memoriei reprezintă partea cea mai importantă și consistentă. El face parte din generația sacrificată a românilor din anii regimului comunist și și-a pus energia în tot ce a făcut pentru ca ca acele timpuri să nu se mai întoarcă.
Prof. Dr. Nicolae Minovici (1868 - 1941) a fost una dintre figurile esențiale ale medicinei legale din România. S-a născut la Râmnicu Sărat (centrul României), și s-a format într-o familie numeroasă, marcată de interesul pentru știință.
Gala Premiilor Gopo a ajuns anul acesta la cea de-a 20-a ediție și a avut loc la Teatrul Național „I.L. Caragiale” din București.
Declarația recentă a guvernatorului Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, potrivit căreia adoptarea monedei euro ar putea deveni noul „proiect de țară”, marchează o poziționare importantă în discursul economic al Bucureștiului.
Situat în partea central-nordică a României, județul Bistrița-Năsăud reprezintă o veritabilă poartă către atracțiile Transilvaniei.
Mii de români merg, an de an, la muncă sezonieră în fermele din Austria, la cules de sparanghel, căpșuni sau legume în sere. În această ediție a rubricii „Societatea”, Ioana Popescu, doctorandă și voluntară în campania Sezonierii, vorbește despre condițiile de lucru și încercările de organizare a muncitorilor.
Platforma culturală Frilensăr la lansat proiectul NIMENI_NIMIC.jurnal performativ în târguri mici, un proces artistic colaborativ desfășurat în perioada martie–septembrie anul acesta, în patru oraşe mai mici din România, constând în realizarea unei serii de jurnale performative, atât scrise, cât și video, care documentează procesele artistice și realitățile comunităților implicate.
La începutul anilor 1960, România își căuta politica externă proprie după ce de la finele celui de-al doilea război mondial, fusese subordonată intereselor sovietice. Astfel, ea s-a îndreptat către Lumea a Treia, o zonă deschisă noilor relații după ce mișcarea de decolonizare mondială înregistrase un mare succes. Iar Grupul celor 77 era acea organizație prin care interesele României socialiste puteau fi urmate.
Între călătorii străini care au trecut prin spațiul românesc în secolul al 19-lea s-a numărat și germanul Bernhard Stolz. În drumul lui către Constantinopol, el a trecut prin București și a lăsat texte, inedite până acum, despre percepții de la începuturile modernizării Principatelor Române.
Un sat din Republica Moldova, două familii vecine și o bucată de pământ care ajunge să dezlănțuie un adevărat război. Din această premisă aparent simplă se naște HOTARUL, noul film semnat de Ion Borș și Ruslan Moroșan, o comedie cu nerv, umor și subtext, construită pe tensiunile mici ale vieții de zi cu zi, care ajung să vorbească despre lucruri mult mai mari.
Tehnologia digitală le poate oferi copiilor oportunități incredibile. Pot învăța mai repede prin intermediul instrumentelor interactive. Pot rămâne conectați cu prietenii și familiile lor.
Descoperim azi un oraș al premierelor europene, recunoscut istoric pentru inovație și multiculturalitate. Cunoscută drept „Mica Vienă”, așezarea se mândrește cu un patrimoniu arhitectural impresionant și cu o agendă efervescentă de evenimente internaționale.
Chiar dacă românii au prioritate pe piața națională a muncii, în ceea ce-i privește pe lucrătorii străini, aceștia trebuie să se bucure de tot respectul pe care românii înșiși ar dori să-l primească oriunde peste hotare ar lucra.
