O misiune multinaţională de explorare polară a ajuns în zona Arctică cu nava Polarstern (Steaua Polară), o navă labirint, plină cu cabine pentru echipaj și laboratoare de cercetare dotate divers.
La începutul toamnei anului 1924, în luna septembrie, au avut loc evenimente în localitatea Tatar-Bunar, în sudul Republicii Moldova, pe teritoriul Ucrainei de azi. Grupuri înarmate venite din URSS treceau Nistrul ilegal, ocupau localitatea Tatar-Bunar, arborau drapelul roșu și nu mai recunoșteau suveranitatea statului român. Presa timpului și statul român le-au denumit acțiuni teroriste, iar istoricii au vorbit ca despre ”răscoală”, ”rebeliune”, ”acțiuni armate”.
Între călătorii străini care au trecut prin spațiul românesc în secolul al 19-lea s-a numărat și germanul Bernhard Stolz. În drumul lui către Constantinopol, el a trecut prin București și a lăsat texte, inedite până acum, despre percepții de la începuturile modernizării Principatelor Române.
Alina Șerban, prima artistă romă decorată cu Ordinul „Meritul Cultural” în grad de Cavaler, și-a construit parcursul la intersecția dintre teatrul social, film și activism cultural.
România este o țară cu un patrimoniu natural impresionant: păduri virgine, peisaje rurale pitorești, Delta Dunării și o varietate bogată de specii de plante și animale. Această diversitate a transformat țara într-o destinație atractivă pentru turiști, atât români cât și străini.
Situat în vestul României, municipiul Deva este o destinație turistică de referință, dominată de o cetate medievală spectaculoasă și de Palatul Magna Curia.
Românii aruncă 3,4 milioane de tone de alimente pe an, în timp ce peste 27% din populaţia țării se află în risc de sărăcie şi excluziune socială.
În Maramureș, unde tradiția e sfântă, o tânără mamă a dorit să îşi hrănească copila sănătos, aşa că a creat paste cu făină şi ou, după reţeta bunicii, în care a adăugat legume crescute în grădină. Şi cum reţetele sunt promovate între mămici, doritoarele acestor paste au devenit tot mai numeroare, aşa că a apărut un atelier artizanal de “răstăuţe” (regionalism pentru tăiţei cu ou).
În iunie 1948, guvernul comunist dădea o lege prin care toate mijloacele de producție intrau în proprietatea statului. Astfel, întreaga economie era etatizată. Minele au fost, natural, și ele naționalizate și, mai mult decât atât, au fost considerate strategice, iar mineritului i s-a acordat o importanță crucială în economie.
Ne îndreptăm azi spre Munții Apuseni și descoperim frumusețea satelor de poveste din județul Alba. Ajungem în câteva locuri unde, așa cum spun localnicii, „te dor urechile de atâta liniște”. Departe de orice zgomot cotidian, multe dintre gospodării au fost refăcute cu grijă, exact ca la un muzeu viu al satului.
Un scandal uriaș și o investigație jurnalistică au devoalat că, în unele adăposturi private pentru câini din România, eutanasierea necuvântătoarelor a devenit o afacere de milioane de euro din bani publici.
Scriitor și activist civic după 1989, Romulus Rusan a lăsat românilor o moștenire din care recuperarea memoriei reprezintă partea cea mai importantă și consistentă. El face parte din generația sacrificată a românilor din anii regimului comunist și și-a pus energia în tot ce a făcut pentru ca ca acele timpuri să nu se mai întoarcă.
Digitalizarea influenţează neurofizic, psihologic, social, cultural și, nu în ultimul rând, transgenerațional dezvoltarea copilului şi a mediului în care creşte. Nu dispozitivele în sine determină, însă, un anumit comportament, ci deciziile cu privire la cum își petrece timpul, spre ce își canalizează energia, cu cine și cum interacționează online sau cum se raportează la propria persoană.
La începutul anilor 1960, România își căuta politica externă proprie după ce de la finele celui de-al doilea război mondial, fusese subordonată intereselor sovietice. Astfel, ea s-a îndreptat către Lumea a Treia, o zonă deschisă noilor relații după ce mișcarea de decolonizare mondială înregistrase un mare succes. Iar Grupul celor 77 era acea organizație prin care interesele României socialiste puteau fi urmate.
Muzeul Universității bucureștene s-a deschis în 1964, la centenarul instituției. De atunci, el funcționează ca depozitar al perioadelor istorice prin care ea a trecut.