Constituția lui Mavrocordat

Prima familie fanariotă care a domnit în Țările Române a fost cea a Mavrocordaților care a dat cel puțin două nume importante, pe Nicolae și pe fiul său Constantin.

Steliu Lambru, 07.01.2019, 14:53

Prima familie fanariotă care a domnit
în Țările Române a fost cea a Mavrocordaților care a dat cel puțin două nume
importante, pe Nicolae și pe fiul său Constantin. Constantin Mavrocordat a fost
reformator și cel de numele căruia se leagă prima constituție concepută în
spațiul românesc. În 1735, ca domn al Munteniei, a început să facă reforme
influențat de reformele austriece din Oltenia, anexată în 1718 de Austria.
Desființează unele impozite indirecte și introduce o taxă generală care se
putea plăti în 4 tranșe. Îi eliberează pe țărani prin aceea că le dădea dreptul
să se mute de pe o moșie pe alta prin plata unei taxe de răscumpărare. În 1735
participă la fondarea la Iași, în Moldova, a primei loji masonice. În timpul
următoarelor domnii a suprimat iobăgia în Muntenia în 1746, apoi în Moldova în
1749.

Istoricul
Georgeta Filiti a descris prima jumătate a secolului al 18-lea fanariot,
perioada în care a trăit și Constantin Mavrocordat, ca pe unul al încercărilor
de reformă luministe inspirate din Franța. Influența franceză se exercită prin oameni, prin abonamente la ziare, prin
cărți care vin din Occident, prin mărfuri de toate felurile. Și iată că vine și
Mercure de France. Această
publicație, în 1746, publică ceea ce s-ar putea numi un fel de Constituție a
lui Constantin Mavrocordat. Interesant este că el pune problema, mult înainte
de revoluția francezilor, eliberării sociale. Cu alte cuvinte, dependența
aceasta a țăranilor șerbi este anulată în Muntenia. Sunt multe alte obligații
care rămân și țăranul este apăsat de 43 de impozite, dar exista preocuparea.
Acesta este un lucru foarte important. Aceste idei eliberatoare de egalitate
socială nu vin pe teren necunoscut.

Constantin Mavrocorat a fost, fără
îndoială, un intelectual rafinat. Dar și un om politic priceput care vedea
direcția în care mergea lumea în vremea sa. Georgeta Filiti. Omul citește foarte mult, omul
studiază, își dă seama de pulsul Europei și vede foarte bine spre ce se
îndreaptă sociatatea. Aceasta este obligația unui om politic, e pus într-o
poziție de conducător, de persoană responsabilă de soarta unui grup social, mai
mare sau mai mic. Or, aici în spațiul românesc, domnii fanarioți care în fond
sunt funcționari greci în slujba Imperiului otoman, urmăresc foarte clar câteva
țeluri: eliberarea creștinilor de sub dominație turcească și megali idea, acea idee majoră de
refacerea Bizanțului, de refacere a unui imperiu grecesc de expresie creștină.
Or, aceasta nu se face stând numai acasă ci, evident, informându-se și
acționând. Fanarioții au mai avut un rol extraodinar și pentru ei și pentru
Imperiul otoman și anume folosirea surselor de informații. Aveau spioni, spus
foarte pe românește, la toate curțile europene. Prin urmare, erau oameni foarte
informați și-și dădeau seama bine către ce se îndrepta lumea. Aici, în zona
noastră există încă o sută de ani buni așa-numita chestiune orientală, adică
lupta pentru putere la Dunărea de Jos. Turcii erau foarte puternici, rușii se
luptau cu ei, puțin mai departe în Europa era imperiul austriac.

Constantin Mavrocordat avea o biblioteca
impresionantă, adăpostită de mănăstirea Văcărești, ctitoria tatălui său,
Nicolae Mavrocordat. Acolo a ajus să ia contact cu scrierile lui Montesquieu,
Diderot, Voltaire și ceilalți luminiști francezi. Georgeta Filiti. Sunt mărturi indirecte, din
ceea ce scrie, din ceea ce face, din felul cum se comportă Mavrocordat deoarece
nu a ținut un jurnal în care să spună ce lecturi a avut. Această bibliotecă de
la Văcărești rămâne memorabilă prin manuscrisele pe care le-a adăpostit. Din
puținele mărturii ale contemporanilor aflăm despre cât de mult timp își
petrecea vodă în bibliotecă. Mai sunt unele mărturii colaterale din care noi
putem trage concluzii foarte limpezi: organizează învățământul sătesc, face o
administrate a țării împărțind-o în județe, fiecare județ cu conducătorii săi
numiți ispravnici. Adică stabilește impozitele. Legea oricât e de severă era
lege, fără nicio lege însemna fărădelege. Lucrurile încep cât de cât să se
aranjeze. El este grec dar începe să învețe românește și cei care vor să fie
agreabili în fața lui și i se adresează în greacă nu mai au influență. Îi spune
clientelei cu care venise de la Constantinopol să învețe limba țării.

În
timpul războiului ruso-austro-turc din 1736-1739, Constantin Mavrocordat
primește înapoi de la austrieci provincia Oltenia. 30 de ani mai târziu, în
1769, în timpul unui alt război ruso-turc, Constantin Mavrocordat este
prizonier la Galați și moare la 58 de ani, ucis de un soldat rus. Cel mai
important reformator din secolul al 18-lea român este înmormântat la Iași.