Digitalizarea influenţează neurofizic, psihologic, social, cultural și, nu în ultimul rând, transgenerațional dezvoltarea copilului şi a mediului în care creşte. Nu dispozitivele în sine determină, însă, un anumit comportament, ci deciziile cu privire la cum își petrece timpul, spre ce își canalizează energia, cu cine și cum interacționează online sau cum se raportează la propria persoană.
Un studiu recent arată că peste jumătate dintre vârstnicii din mediul urban din România se confruntă cu singurătatea, iar un sfert dintre ei vorbesc, într-o lună, cu cel mult o persoană. Aproape o treime dintre cei peste 65 de ani trăiesc în sărăcie și excluziune socială, situație care afectează grav sănătatea fizică și psihică.
Consiliul Concurenţei a sancţionat zece bănci din România cu amenzi-record pentru presupusa încălcare a regulilor de concurenţă în stabilirea indicelui ROBOR. Ce înseamnă aceasta pentru românii cu credite?
Cât timp îi mai rămâne unui copil pentru el însuși, după ce se termină ziua de școală? E întrebarea din spatele unui nou sondaj realizat de Organizația Salvați Copiii, dat publicității la începutul lunii mai.
România alocă culturii mai puțin de o zecime de procent din PIB, dar se mândrește cu premii europene pentru patrimoniu și festivaluri de renume. Dincolo de aceste vitrine, mii de muzeografi, artiști și lucrători culturali trăiesc din salarii mici, joburi multiple și o precaritate cronică.
Comisia Europeană a lansat o strategie pentru combaterea sărăciei la nivelul Uniunii. Imediat după anunțul executivului de la Bruxelles, România a anunțat că a demarat, și ea, întocmirea unei strategii naţionale în acest sens.
Piața muncii din România trece printr-o perioadă de transformări accelerate, pe fondul incertitudinilor economice, al creșterii costurilor de trai și al schimbărilor tehnologice.
Mii de români merg, an de an, la muncă sezonieră în fermele din Austria, la cules de sparanghel, căpșuni sau legume în sere. În această ediție a rubricii „Societatea”, Ioana Popescu, doctorandă și voluntară în campania Sezonierii, vorbește despre condițiile de lucru și încercările de organizare a muncitorilor.
Chiar dacă românii au prioritate pe piața națională a muncii, în ceea ce-i privește pe lucrătorii străini, aceștia trebuie să se bucure de tot respectul pe care românii înșiși ar dori să-l primească oriunde peste hotare ar lucra.
Academia Română, de 160 de ani cel mai înalt for național de consacrare culturală și științifică, ghidează societatea prin cunoaștere.
Concluziile studiului „Barometrul BunăStării” arată că educația rămâne una dintre cele mai vulnerabile dimensiuni ale calității vieții în România, cu efecte directe asupra integrării sociale, a competențelor de bază și a șanselor reale ale noilor generații.
Tot mai mulți români întâmpină dificultăți în plata ratelor, a creditelor sau a altor obligații financiare, iar procedura de insolvență a persoanelor fizice devine o soluție tot mai discutată.
Uniunea Europeană vrea ca, până în 2030, să diminueze cu 30% importurile din afara UE de minerale critice.
Implementarea cărții electronice de identitate în România este, încă, în stadiul de șantier și va mai dura până când românii nu vor mai purta asupra lor decât noul buletin.
Românii aruncă 3,4 milioane de tone de alimente pe an, în timp ce peste 27% din populaţia țării se află în risc de sărăcie şi excluziune socială.
