Academia Românã, deadunu cu Societatea di Culturã Macedo-Românã ãndreapsi adzã 22-li di brumaru 2025, unā sesiuni di comunicãri ştiinţifiţi ti aduţearea aminti cã s-umplurã 100 di añi di anda armânjlji şi migliniţlji s’purtarã şi vinirã s-bãneadzã Dobrugea, tu Românie.
Ma multi meatri furã loati di autorităţ trã oamiñilli zñiipsiţ dupu explozia di viniri, di București.
România amintã pãradzlli di la Banca Europeanã di Investiţii trã proiectulu autostradãllei Piteşti-Sibiu.
Vruţ soţ, tru 2-li di brumar 2025, tru prota dumãnicã di după Dzuua Radioului Românescu, pi cari u yiurtusimu cathi anu tru 1 di brumaru, vă aștiptămu la “Dzuua Ascultătorlui" la Radio România Internaționalu.
România lipseaști s-llia cușia misuri di scâdeari a hărgiloru, di cara ari unu piriclliu di curmari a fondurloru ivropeani – dzâcu autoritâțli di București.
Cara va ș-țânâ ritmolu di bâgari tu practico a reformilor di cari ari ananghi, România poati s-hibâ arada di alanti 38 di vâsilii membri ali OCDE, tu anlu ți yini.
Inflaţia alină para multu tu maș unu mesu cu cama di dauâ proțenti şi s-apruke di 10%, uidisitu cu datili a INS.
Prezidenta ali Comisie Ivropeanâ zburaști ti unâ Uniuni ți s-hibâ axi sâ-și aleagâ mira, unâ mirâ cama mari ş-cama vârtoasâ.
Anlu universitaru 2025-2026 s-dişcllisi cu mutarea capu a studenţãloru, niifharistusiţ di apofasili di sirţãlle vulusiti di Guvernu
Prezidenta ali Comisii Ivropeanâ, Ursula von der Leyen, zburâ diznău, București, ti rollu strateghic ali Românii pi Flancul ditu Apiritâ ali NATO.
Ministerlu român ali Apărari Naţionalã ahurheaşti, di luni, un exerciţiu di testari a axiillei di reacţie tru catandisi di criză.
Executivlu român ş’lo borgea s’da giueapi ti 5 ditu aţeali 6 proiecti cari ncurpilleadzã doilu mãnuclliu di apofasi di redresari bugetară. Aţelu ditu soni, mutrindalui reforma ali administraţie publicã, lã aduţi nica kindinu a guvernanţãlor.
Dumânicâ, 24 di agustu, s-dișcllidi, Bucureşti, 27-a ediţie a Festivallui internaţional “George Enescu”.
Executivlu di București apufisi s-treacâ daua pachetâ di misuri fiscali tut pritu proțedura di luari a borgillei tu Parlamentu, nai cama sigyura, di stâmâna ți yini.
Premierlu Ilie Bolojan zburâ cu reprezentanţâlli ali administraţie publicâ localâ ș-cu ațelli ditu suțatili di maghistraţ ti năili misuri fiscal-bugetari.
