Asiguripserli di securitate nu suntu maş trã Ucraina, ama trã tutã Arãdãrikea ditu Apiritã, luyurseaşti prezidentulu interimaru ali Românie.
Guvernulu di coaliţie PSD-PNL-UDMR s-ampuliseaşti cu prota moţiuni di cenzură după ţi fu bãgatu tu lucru. Parlamentarllii AUR, SOS şi POT (formaţiuni apufusitu-suveraniste, tru opoziţie tru Parlamentul di Bucureşti) dipusirã, marţã, prota moţiuni di cenzură contra guvernuluui PSD-PNL-UDMR, bãgatu pi lucru tu bitisita meslui andreu şi cumãndusitu di suţialu-dimocratlu Marcel Ciolacu.
România easti unâ ditu ațeali aproapea 60 di vâsilii ți simnarâ unâ declaraţie deadunu mutrindalui unâ „ițrâlli artifițialâ eticâ".
Unu organismu guvernamentalu ditu Galii dzâsi că oamiñilli furâ dealihea arâși anda feațirâ vulusearea ti alidzerilli prezidențiali ditu Românie.
Cu 30 di voturi ma multu dicâtu eara ananghi, Plenlu a Parlamentului di București apruche proiectul ti nomlu a bugetlui di Stat ti anlu 2025.
Ilie Bolojan, prezidentulu interimar ali Românie, spusi dupu andamasea informală di ñiercuri di Paris că securitatea ali Ucrainã easti ligată di securitatea ali Europã și ali Românie, spunãndalui diznãu ti importanța a colaborarillei anamisa di statele europeane și Statele Unite trã agiundzeari pi unã irine justã şi ti lungu kiro
Prezidentulu interimaru ali Românie, Ilie Bolojan, lo parti la andamasea di Paris ndreaptã ti catandisea ditu Ucraina şi provocărli di securitate ditu Europa.
Alithili isãki cu ţifri nu potu s’hibã limbidu apufusiti, maxus cându easti zborlu di pistusini, ama ştimu că bãnãtorlli ali Românie sã spsuirã ortodocşi cama di 85 tru sutã.
Unu di nai ma mãrlli sportivi româñi, agiucătoarea di tenisu Simona Halep, dimãndã cã s’trapasi ditu tenisu la ilikia di 33 di añi. Sportiva di Custanţa dişcllisi orixea trã tenisu tu arada mulţãloru oamiñi pi hiotea a kirolui, cundille, tutunãoarã, Tennis Letter.
Alimura daima s’fãţea tu polimi, tru kirolu anda spusa a zborlui ampãrţari nu para eara tu isturie. Oamiñilli loarã, nãscãnţã di la alanţã, cu zorea, s’clleamã pritu alimurã icã mpãrdarea, icã pritu tirtipi, s’clleamã furlãki, prota u feaţirã ti mãcari.
Chivernisea ali Românie bitisi tuti proțedurli preliminari ninti ta s-voteadzâ, sâmbătâ, proiectul a nomlui a bugetlui di stat ti 2025.
Trei suspecțâ ti arâchearea a niscântoru lucri veclli ditu yiștearea dațicâ româneascâ di la Muzeulu Drents ditu Assen furâ loaț di poliția olandezâ tu câsâbălu Heerhugowaard, tu naia Olanda di Ncheari
Putearea Curtillei Constituţionalã tra s’nu pricãnoascã/s’nu aproaki alidzerli lipseaşti s’hibã spusã limbidu – spuni Comisia di Veneţia. Cama multu, putearea Curtille Constituţionalã ta s’nu aproaki/ s’nu pricãnoascã alidzerli lipseaşti s’hibã bãgatã tu practico maş atumţea cãndu easti zborlu ti circumstanţi excepţionali/ lucri di mari fãnico şi pritu unã reglementari limbidã.
Tu sesiunea di marțâ, chivernisea di București fu di câbuli cu calindarlu a alidzerilor prezidențiali ți yinu. Uidisitu cu documentul, protlu turu di scrutinu easti apufâsitu ti 4 di mai, iara doilu ti 18 di mai.
Apofasea ti anulari a rezultatilor a alidzeriloru lipseaști s-hibâ loatâ di nai ma marli organ electoralu, iara putearea ți u ari Curtea Constituționalâ (CCR) ta s-adarâ ahtari lucru, lipseaști s-hibâ bâgatâ tu practico mași tu catastisi dip ahoryea, scoati tu migdani, Comisia di Veneția tu unu raportu mutrindalui anularea a alidzeriloru prezidențiali ditu Românie.
